Adesea, parintii nu iau in considerare si parerea copiilor lor. Ceea ce spune adultul trebuie sa fie litera de lege. Totusi, exista si alte modalitati de a comunica si de a-i invata pe cei mici. Dr. Ovidiu Panisoara ne explica una dintre ele: negocierea.
Folosit in situatiile potrivite, acest procedeu nu reprezinta o dovada de slabiciune din partea parintelui, ci este un instrument pentru o mai buna intelegere a nevoilor copilului.
Este negocierea intre parinte si copil o decizie buna in procesul de educare?
Daca nu este bine condus, procesul de negociere poate pune parintele intr-o pozitie vulnerabila. De aceea, exista un risc. Dar cealalta pespectiva nu este deloc mai atragatoare. Parintele care nu negociaza cu copilul il impinge pe acesta intr-o completa dependenta fata de el. Rezultatul poate sa fie ori un copil timid si timorat ori un copil revoltat, care lupta impotriva autoritatii parentale.
Iata de ce trebuie sa-i oferim copilului o plaja de negociere echilibrata; in ultima instanta ii oferim astfel o lectie substantiala de viata (si il pregatim pentru o evolutie de succes, ca adult). Astfel, parintele trebuie sa fie informat de existenta strategiilor de negociere si instruit privind modul in care le poate aplica impreuna cu copilul.
Cum ar decurge procesul de negociere intr-o activitate zilnica obisnuita?
Roger Dawson, expert in tehnici de negociere, spune: „Cere mai mult decat te astepti sa primesti”. In relatia parinte – copil, putem lua urmatorul exemplu: parintele vrea ca micutul sa isi faca patul dimineata. Daca aplica motto-ul mentionat, adultul trebuie sa ceara copilului sa isi faca ordine in toata camera.
Acum ar trebui sa va puneti urmatoarele intrebari: Credeti ca un astfel de demers ar functiona in casa? Ce ati avea de castigat?
In primul rand, asa cum observa Dawson, nu aveti de unde sa stiti ce este in capul copilului. Este posibil sa va asculte si sa se ocupe de intreaga camera, ceea ce include si facutul patului. In acest caz, nu aveati de ce sa va diminuati singuri cererea.
Chiar daca micutul nu va urma cererile voastre, exista o plaja mai larga de negociere de la care puteti incepe. Atunci cand veti “ceda” si veti accepta ca el sa isi faca doar patul veti obtine ceea ce doreati de la bun inceput.
Cei mici castiga ceva din acest schimb?
Copilul este multumit, simte ca a castigat ceva. De asemenea, are un sentiment de libertate pentru ca nu simte ca i-a fost impus ceva. Astfel, creste nivelul de acceptare a solutiei la care se ajunge.
Atunci cand copilul mai creste, ar fi recomandat ca parintele sa-i explice modul prin care poate deveni un bun negociator la randul sau. Totusi, micutul trebuie sa mai creasca si sa dea dovada de maturitatea necesara pentru a distinge intre folosirea tacticilor de negociere in scop pozitiv si negativ.
Vezi si: Cum negociezi cu copilul – reguli in negociere
Articol in parteneriat cu
Sursa foto: FreeDigitalPhotos.net
