Elevii de la tara folosesc cornul si laptele oferite de Guvern, adesea de slaba calitate sau stricate, pentru a hrani animalele din gospodarie, cei de la oras se bat sau chiar joaca fotbal cu produsele, iar profesorii sunt frustrati ca, in pofida pregatirii profesionale, au ajuns sa imparta alimente.
Aceste constatari se regasesc intr-o analiza privind impactul si eficienta programului „Cornul si laptele”, studiu finantat de Guvern si realizat de Fundatia pentru Recuperare, Integrare si Promovare Sociala, la sfarsitul anului 2009, in Bucuresti, Constanta, Bacau, Iasi si Brasov.
Studiul scoate in evidenta faptul ca produsele sunt consumate intr-o masura mai mare la tara, unde cornul si laptele reprezinta o sursa importanta de hrana pentru familiile elevilor, in special in cazul copiilor de etnie roma care vin la scoala motivati de aceasta gustare, relateaza Mediafax.
Chiar si in aceste conditii, multi dintre elevi refuza sa manance produsele oferite, din cauza calitatii slabe a acestora. Majoritatea celor intervievati au spus de altfel ca produsele din programul „Cornul si laptele” au o calitate variind de la „proasta” la „sub orice critica”.
Cum la tara, insa, a arunca mancarea este considerat a fi un „pacat”, elevii care nu mananca gustarea „o duc acasa si o dau la pasari sau la caini”, spun profesorii. Astfel de cazuri sunt constatate mai ales atunci cand laptele este inlocuit cu branza topita (in ciuda faptului ca nutritionistii nu recomanda copiilor acest produs).
Daca in mediul rural cornul si laptele sunt consumate totusi in proportie de 90%, chiar si ca hrana pentru animale, la oras procentul scade semnificativ, profesorii estimand chiar ca mai mult de jumatate dintre elevi nu consuma alimentele.
Acestia se folosesc de corn si lapte pentru a se bate sau a juca fotbal cu ele, aruncandu-le de obicei la cos sau pe strada. Copiii aleg sa arunce cornul sau laptele si pentru ca s-au plictisit sa manance acelasi lucru in fiecare zi.
Profesorii din scolile mari, cu foarte multi elevi, sunt nemultumiti si ei de program, pentru ca distribuirea produselor cade inclusiv in sarcina lor, solicitandu-le timp si efort suplimentar.
Profesorii sunt nemultumiti si de faptul ca trebuie sa supravegheze igiena copiilor in scoli unde exista o singura chiuveta. In aceste cazuri, apar probleme in ceea ce priveste spalatul pe maini al copiilor, mai ales in mediul rural, cu situatii in care 200 de copii trebuie sa se spele la o singura chiuveta.
Pentru combaterea risipei, profesorii propun sanctionarea celor care arunca alimentele, intocmirea de liste cu cei care nu doresc sa beneficieze de program si redistribuirea produselor catre cei nevoiasi. Autorii studiului spun ca exista scoli in care se practica deja un asemenea sistem in mod tacit, fara liste.
Studiul aminteste ca Ministerul Educatiei a propus, in 2009, modificarea programului „Cornul si laptele”, prin asigurarea unei mese calde, contracte cu firme de catering sau programe mai complexe de tip „after-school” („scoala dupa scoala”). Astfel de pograme sunt apreciate de profesori drept dezirabile, insa utopice in conditiile economice si politice actuale, costurile fiind considerate prohibitive.
„La ora asta este o utopie, pentru ca noi nu avem spatii si nici conditii pentru a asigura masa si programul de pregatire si supraveghere a copiilor dupa orele de curs”, „Ar fi buna o masa calda, dar e imposibil pentru ca nu sunt conditii”, „Ar fi bun un asemenea serviciu, ca sa stim ca elevii isi fac temele, ii putem supraveghea, insa nu sunt conditii”, au sustinut majoritatea directorilor si profesorilor intervievati.
In consecinta, desi programul „Cornul si laptele” este considerat a fi perfectibil si necesar a fi perfectionat, acesta reprezinta un drept castigat de o categorie sociala, cea a copiilor, cu o capacitate redusa de a castiga drepturi sociale, care nu voteaza si nu face greve si care in Romania continua sa fie una dintre categoriile sociale considerate drept cele mai legitime a avea anumite drepturi si cele mai defavorizate in a le si capata, se arata in studiu.
Din analiza realizata in cadrul evaluarii programului a reiesit, prin urmare, ca o concluzie generala, oportunitatea continuarii derularii acestui program, in conditiile eficientizarii sale, pe cateva directii de actiune prioritare, precum facilitarea dialogului institutional direct intre furnizori si beneficiari, dialog care in acest moment este practic imposibil de realizat, si sprijinirea firmelor mai mici, din industria alimentara locala, care in prezent au putine sanse in competitia cu firmele mari, ce actioneaza la nivel national, mai precizeaza Mediafax.
Programul „Cornul si laptele” a fost introdus in scoli incepand cu anul 2002, media beneficiarilor fiind de peste doua milioane de copii anual.
