Tot mai multi parinti isi indreapta atentia catre sistemul alternativ de invatamant, iar daca intr-o editie anterioara a emisiunii „Educatie fara bla bla” am vorbit despre sistemul Waldorf cu Ioana Isopescu-Pop, acum discutam despre una dintre cele mai populare metode educationale: Montessori.
Initiata de Maria Montessori, medic si pedagog italian, metoda Montessori are ca principiu de baza autoeducarea, aplicarea metodelor educationale direct, nemediat si incurajarea copiilor sa ia mereu decizii proprii, pe care sa le respecte. Pe scurt, metode Montessori pune accent pe autonomia copilului, care este importanta la fiecare varsta.
Pentru ca am vrut sa aflam mai multe despre filosofia Montessori, am invitat-o in studio pe Ramona Oros, psiholog, psihoterapeut si fondatorul scolii si gradinitei Monterra, ce ofera un program educational bazat pe principii Montessori. Adica persoana potrivita pentru o discutie fara bla bla despre o alternativa educationala pe care tot mai multi parinti o iau in calcul pentru copiii lor!
Daca ai ratat editia live a emisiunii „Educatie fara bla bla”, in care a fost invitata Ramona Oros, o poti urmari integral mai jos, in timp ce citesti cele mai importante informatii despre sistemul Montessori!
Ce este metoda Montessori si cine a fost Maria Montessori?
„Metoda Montessori porneste de la observarea copilului si de la ce are el nevoie in fiecare faza de dezvoltare, iar toate materialele Montessori sunt folosite in aceasta directie”, explica Ramona Oros.
Filosofia Montessori pune accent pe autonomia copilului. In cadrul metodei Montessori, cel mic este lasat sa faca ce vrea, insa intr-un spatiu anume, gandit pentru nevoile lui. Aceasta libertate de actiune si miscare ii da ocazia copilului sa se autocorecteze si sa se disciplineze. De asemenea, i se dezvolta dorinta de a-i ajuta pe cei din jur, de a oferi si de a invata, fara a fi intr-o continua concurenta cu cei din jur.
Metoda Montessori a fost infiintata de Maria Montessori, fost medic si pedagog, pionier in domeniul educatiei timpurii. Maria Montessori s-a nascut in 1870, in Italia, si a fost admisa la Facultatea de Medicina a Universitatii din Roma intr-o perioada in care aceasta nu era deschisa si femeilor. Astfel, in 1896, ea devine prima femeie doctor din Italia.
Insa pentru Maria Montessori, nu a fost suficient. Interesata de psihologia si comportamentul copilor, ea a ajuns la concluzia ca nu medicina este raspunsul la problemele acestora, ci educatia. Astfel ca, incepand cu anul 1907, Maria Montessori a ajuns la conducerea unui grup de crese si gradinite dintr-o zona foarte saraca a orasului Roma. Acolo a inceput sa aplice ideile sale educationale, care aveau sa se concretizeze mai tarziu intr-o adevarata metoda educationala: metoda Montessori.
Maria Montessori a scris foarte multe carti fundamentale pentru metoda care ii poarta numele, iar in 1914 a mers in Statele Unite si a infiintat American Montessori Society. Insa toate progresele sale au incetat odata cu primul razboi mondial. Dupa cativa ani buni in care a ramas refugiata in India, in 1946, dupa razboi, Maria Montessori se intoarce in Olanda, unde este nominalizata de 3 ori pentu premiul Nobel pentru pace. In 1952, Maria Montessori se stinge din viata la 81 de ani, insa munca ei este continuata de AMI (Association Montessori Internationale), infiintata chiar de ea pentru a-si putea comunica mai clar propria teorie asupra psihologiei copilului si dezvoltarii sale. Asociatia continua si in prezent munca Mariei Montessori.
Principiile metodei Montessori
Principiul de baza al metodei Montessori este auto-educarea. Copilului i se da libertatea (controlata) de a alege ce anume vrea sa invete si cat timp sa isi aloce exersand o activitate si perfectionandu-si metodele. Acesta nu este deranjat de la activitatea sa si nici nu este corectat pe parcurs, intrucat se merge pe ideea ca singur se va corecta si tot singur se va opri din activitatea lui, atunci cand va dori.
Pe principiul libertatii controlate, scolile Montessori permit copiilor sa lucreze in ritmul lor prorpiu, singuri sau impreuna cu alte persoane. Cadrele didactice nu impun copiilor un anumit stil de invatare, ci incurajeaza dezvoltarea copiilor independenti, auto-motivati, activi, echilibrati si colaborativi, prin predare de la egal la egal. Copilul si invatarea sunt pe primul loc in sistemul Montessori, iar predarea si curriculumul, pe locul doi.
Un alt principiu de baza de la care porneste metoda Montessori este crearea unui mediu cat mai natural, stimulativ, asemanator cu viata de familie, cu materiale care sa ajute la dezvoltarea copilului. Copiii trebuie sa simta placerea de a invata si de a descoperi in mod spontant ceea ce vor sa afle.
Iata cum explica Ramona Oros principiile Montessori, cum ne recomanda sa le aplicam acasa si ce beneficii are copilul care reuseste sa faca singur, fara ajutorul prealabil al parintelui, anumite lucruri de care este capabil:
Diferente intre metoda Montessori si sistemul traditional de invatamant
– Daca intr-o institutie de invatamant tranditionala, gradinita sau scoala, copiii au cam aceeasi varsta, intr-o clasa Montessori exista comunitati mixte de varsta: la gradinita sunt copii intre 3 si 6 ani care se afla in aceeasi grupa, iar la scoala, copii intre 6 si 12 ani, in aceeasi clasa.
Faptul ca in sistemul Montessori, copii de varste diferite sunt in aceeasi clasa sau in aceeasi grupa, ca intr-o familie practic, incurjeaza diversitatea, toleranta, rabdarea si intrajutorarea.
– Intr-o clasa sau grupa Montessori, exista pana la 35 de elevi, intrucat se considera ca o clasa cu un numar mai mare de copii asigura o varietate mai mare de tipologii si caractere, iar acest lucru favorizeaza invatarea sociala. Scopul este acela de a crea o comunitate, practic, bazata pe cooperare si respect.
– Daca la scoala traditionala, copiii trebuie sa stea in banci, atenti la ceea ce le preda invatatorul, fara sa vorbeasca sau sa se miste, intr-o clasa Montessori, copiii se pot misca liber si pot alege singuri ce sa invete. Prin acest lucru, se dezvolta capacitatea copilului de a lua singur decizii cu privire la propria persoana.
– In clasele Montessori nu se incurajeaza competitia cu ceilalti elevi si nu se dau calificative, note sau alte recompense care ar putea sa intervina in libera alegere a copilului. Nu exista teste, competitie, recompense sau pedepse, intrucat se considera ca singurul lucru de care un copil are nevoie de este mutumirea de sine, satisfactia lucrului bine facut. Evaluarea se face prin cooperare, nu pe principiul competitiv. Se recunoaste evolutia, achizitiile si progresul fiecarui copil in parte, fara ierarhizari.
– Daca la scoala se da pauza dupa o ora, in scoala Montessori nu exista pauze prestabilite iar ciclul recomandat este de 3 ore neintrerupte de activitate. Bineinteles, fiecare copil isi poate lua o pauza individuala, atunci cand are nevoie.
– Copiii sunt implicati in diverse activitati practice, care sa se consolideze independenta. Curatenia si aranjarea locului in care isi desfasoara activitatea sunt facute de ei insisi.
Cum arata o clasa Montessori fata de una traditionala?
In sistemul Montessori, fiecare clasa este dotata cu materiale care permit, in primul rand, invatarea prin intermediu simturilor, apoi mai tarziu prin citire, scriere, matematica. Materialele didactive sunt alese cu atentie si asezate astfel incat totul sa fie la locul lui si la indemana copiilor. Materialele sunt plasate pe rafturi conform ariei curiculare, in ordine didactica.
Sala de clasa este ordonata, iar cromatica este una neutra, astfe incat accentul sa cada pe materiale, pentru a-i incuraja pe cei mici sa lucreze cu ele. Pe peretii clasei nu exista harti sau tablouri permanente, ci elemente schimbate periodic, in unctie de subiectele discutate in cadrul activitatilor.
Este obligatoriu ca fiecare clasa Montessori sa aiba toate materialele potrivite varstelor copiilor care formeaza o anumit grupa. De asemenea, aceste materiale trebuie sa fie intr-o stare foarte buna si complete, fara elemente lipsa.
Intr-o clasa Montessori, mobila (mese, scaune, cuier etc) este proiectata pe masura copiilor. Ferestrele trebuie sa fie joase, astfel incat copiii sa poata observa natura. Ideal este sa exista si un spatiu exterior pentru gradinarit si alte activitati in aer liber.
De ce ar alege un parinte sa isi inscrie copilul intr-un sistem de invatamant alternativ?
Intr-o clasa Montessori, fiecare copil participa la propria formare. Fiecare experienta si activitate cultiva spiritul de independenta al copilului, respectul de sine si satisfactia lucrului bine facut.
Parintii care isi inscriu copiii intr-o scoala sau gradinita cu predare Montessori, vor ca acestia sa invete sa se adapteze cat mai usor la provocarile cu care se vor confrunta ulterior, in viata de adult. Asta nu inseamna ca micutii inscrisi in sistemul traditional nu vor deveni niste adulti de succes. Diferenta este ca un copil educat in stil Montessori va fi mult mai calm, mai prietenos si mai generos cu cei din jur si se va adapta usor la diverse medii.
Emisiunea „Educatie fara bla bla” se adreseaza parintilor de copii cu varste intre 0 si 7 ani si aduce sfaturi utile si raspunsuri la cele mai mari curiozitati legate de educatia si dezvoltarea copilului.
Vezi toate podcasturile emisiunii „Educatie fara bla bla”, cu Ruxandra Rusan, AICI.
Autor articol: Bianca Geica, redactor Itsy Bitsy
