In Romania, unu din 20 de copii de varsta scolara sufera de astm bronsic, arata cele mai noi statistici.
Diagnosticarea precoce, respectarea tratamentului medicamentos, precum si a celui de urgenta sunt masuri care ii ajuta pe copiii cu astm sa duca o viata normala si activa.
Specialistii spun ca, adesea, astmul bronsic este subdiagnosticat sau depistat tarziu, la 3-5 ani de la debut, ceea ce poate reduce rata de succes a tratamentului. Acest lucru se intampla deoarece simptomele specifice astmului, precum respiratia suieratoare, starile de sufocare sau tusea pot fi caracteristice si altor boli.
„Astmul la copil are manifestari clinice variate, in functie de varsta, dar si de alti factori. Astfel, diagnosticul este mai greu de stabilit la copilul mic si la prescolar, deoarece exista mai multe posibilitati de evolutie a simptomelor pe termen lung, factorii declansatori sunt foarte variati, iar manifestarile tipice pot aparea si in cazul altor boli. Ca atare, simptomele sugestive de astm sunt interpretate atent la fiecare caz in parte, inclinand catre diagnosticul de astm in functie de istoricul bolii, de conditiile de aparitie a simptomelor sau de raspunsul la tratament”, spune medicul primar alergolog Camelia Berghea de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia” din Bucuresti.
In ghidurile clinice de diagnostic si tratament sunt descrise forme tranzitorii de astm, care apar si se remit inaintea varstei de 3 ani, forme persistente de respiratie suieratoare (wheezing), care apar inainte de 3 ani si se manifesta pana in jurul varstei de 6 ani, dar si forme de astm in cazul carora simptomele nu se remit si care apar mai ales la copiii alergici.
Potrivit specialistilor, manifestarile asmului pot aparea pe fond viral, atunci cand copilul face o viroza respiratorie, sau pot fi induse de efortul fizic ori de expunerea la alergeni, in cazul astmului alergic.
Pe cat posbil, copiii cu astm trebuie feriti de fum de tigara si de alergenul la care prezinta sensibilitate (praf, polen, par de animale), precum si de infectii respiratorii. „Daca s-a stabilit diagnosticul de astm, masurile specifice de tratament difera in functie de caz atat in ceea ce priveste clasele de medicamente, cat si forma de administrare”, mai spune medicul Camelia Berghea.
Tratamentul astmului se stabileste individualizat, in general fiind indicata o terapie de lunga durata, dar si medicamente pentru momentele in care apar crizele de astm. Tratamentul astmului poate include corticosteroizi topici administrati prin pulverizari nazale sau bucale, dispozitive presurizate, pulberi inhalatorii, alese in functie de varsta bolnavului si de severitatea afectiunii, sau bronhodilatatoare. De asemenea, copiilor de peste cinci ani care sufera de astm bronsic in asociere cu rinita alergica le poate fi recomandata imunoterapia alergen-specifica.
Medicul Camelia Berghea spune ca foarte important este instructajul parintilor pentru ca acestia sa poata sa recunoasca rapid simptomele si sa poata lua fara intarziere masurile de tratament specifice pentru a tine simptomele sub control pana cand se ajunge la medic.
De altfel, copiii cu astm trebuie sa faca un control medical periodic pentru a se putea observa la timp o eventuala evolutie nefavorabila a afectiunii, precum si situatiile in care schema de tratament trebuie readaptata.
In fiecare an, data de 3 mai marcheaza Ziua Mondiala a Astmului. Anul acesta, medicii trag un nou semnal de alarma in ceea ce priveste frecventa ridicata a astmului, peste un milion de romani suferind de aceasta boala, potrivit celor mai noi statistici.
Boala poate fi diagnosticata cu ajutorul spirometriei, o metoda simpla si neinvaziva de investigatie, si poate fi tinuta sub control daca se respecta tratamentul medicamentos si indicatiile medicului in ceea ce priveste stilul de viata.
Sursa: Adevarul
