V-ati gandit vreodata care este semnificatia expresiei ,,Asa mama….asa fiica!”? Eu cred ca fiecare o poate intelege in felul ei: pentru unele femei poate fi o remarca negativa, iar pentru altele o mandrie. Aceasta depinde in cea mai mare masura de relatia socio-afectiva dintre mama si fiica sa, de-alungul intregii vieti.
In functie de personalitatea fiecareia, de temperamentul lor relatia dintre mame si fiice se poate schimba de foarte multe ori, chiar si pe parcursul unui an.
In perioada prescolara, copiii se identifica cel mai des cu parintele de acelasi sex. Mamele vor fi modele pentru fiicele lor, pentru fetitele care vor dori sa le ajute la bucatarie, sa se machieze, sa probeze rochiile mamei si sa aiba chiar gesturile si vorbele acesteia in conversatiile cu alti copii sau adulti.
Dupa aceasta perioada, la varsta scolara, fetele incep sa-si diversifice preocuparile si domeniile de cunoastere. Ele observa si analizeaza relatia mamei cu tata, isi doresc afectiunea acestuia din urma, incearca sa-i capteze atentia in diverse moduri si isi doreste comunicare cat mai intensa si sustinere motivationala din partea lui. Aceasta nu inseamna ca o neglijeaza pe mama, dar isi doreste afectiune din partea tatalui, asa cum a vazut ca ii ofera acesta mamei. Mama va fi mereu acolo pentru a o incuraja, pentru a o incuraja si pentru a-i oferi o vorba buna.
Incet-incet, fetita creste si ajunge la pubertate. In timpul acestei etape din viata copilului, fie ca e baiat, fie ca e fata, mama va incerca o hiperprotectie, pe care puberul nu o va intelege intotdeauna in acest sens. Fata va fi trista, nu o va mai privi intodeauna pe mama ca pe o prietena, ci va fi un pic speriata de controlul excesiv al acesteia, de ,,cicalirea” permanenta, de impunerea uneori a unor restrictii in vestimentatie, comportament si multe altele. Vor aparea uneori conflictele, discutiile in contradictoriu, ignorarea mamei chiar in unele cazuri. Trebuie evitate situatiile de genul acesta, pentru ca vor distruge relatia mama- fiica uneori pentru tot restul vietii.
De cele mai multe ori mama isi doreste ca fiica sa nu repete greselile facute de ea, sa urmeze scoala sau profesia pe care ea o considera buna pentru fiica, sa i se destainuie si sa nu aiba secrete una fata de cealalta. Fata este insa la varsta la care doreste afirmare in fata celorlalti, libertate si independenta. Chiar daca greseste in luarea deciziilor nu accepta prea usor criticile. Daca insa mama va incerca s-o inteleaga, sa nu-i impuna prea multe reguli si sa nu-i ingradeasca libertatea de alegere indiferent de situatie, fiica o va privi pe mama ca pe un confident de incredere, va tine cont de sfaturile si povetele ei, o va iubi si ii va arata permanent consideratie si respect.
,,Crizele” pubertatii, disputele nerezolvate vor continua si la adolescenta, chiar se vor intensifica si uneori fiica va adopta un comportament sau se va integra intr-un grup pe care mama i l-a interzis, tocmai pentru a nu implini dorinta acesteia. Este bine ca mama, incarcata cu rabdare si perseverenta s-o sprijine in continuare pe fiica, asa cum facea in copilarie, dar in acelasi timp sa-si dea seama ca fiica ei nu mai este fetita careia ii era teama sa doarma cu lumina stinsa.
In momentele de furie ori de tensiune intre cele doua femei, acestea isi spun ,, O sa fii tu mama si o sa vezi cum e!” si ,,Eu niciodata nu o sa ma port asa cu fiica mea!”. Aceasta nu este decat o modalitate de a exacerba relatia tensionata dintre cele doua si nu de a rezolva sau contracara discutiile aprinse.
Sunt multe de spus, avand in vedere faptul ca nicio relatie dintre mama-fiica nu seamana cu alta, deoarece fiecare persoana este unica. Am sa va adresez cate o rugaminte, dragi mame, viitoare bunici si dragi fiice, viitoare mame:
Dragi mame, empatizati cu fiicele voastre, ascultati-le si oferiti-le sfaturi cand acestea va roaga si asigurati-o ca o veti ajuta ori de cate ori va avea nevoie.
Dragi fiice nu uitati ca mama isi doreste ca toata viata sa ramaneti fetita ei, iar tot ceea ce face este cu multa dragoste- dragoste de mama.