Relatia afectiva dintre mama si fiu este una dintre cele mai puternice relatii pe care le stabileste un individ in decursul vietii. Chiar daca de foarte multe ori baietii/barbatii sunt luati peste picior – ,,esti baiatul mamei”-atunci cand au nevoie de sfaturile mamei o suna, ii cer parerea si chiar de foarte multe ori tin cont de ea.
In termenii de specialitate, se spune ca de cele mai multe ori cordonul ombilical dintre mama si fiu nu a fost inca taiat, iar legatura dintre ei se pastreaza asa cum era cand baiatul era in burta mamei.
De ce credeti ca exista atat de multe relatii tensionale dintre nurori si soacre? De cele mai multe ori datorita hiperprotectiei mamei, care isi doreste pentru fiul ei tot ce este mai bun, dar care sa fie si pe placul ei. Aceasta nu inseamna ca in familiile in care exista doi sau mai multi copii, si baieti si fete, se face diferenta intre acestia, iar baietii sunt ,,cocolositi” permanent, pe cand fetele sunt pregatite sa faca fata tuturor provocarilor vietii. O mama isi poate iubi copiii neconditionat si in aceiasi masura. Dar, atunci cand ei cresc si vor sa-si formeze propria familie, mamele isi doresc ca fiica sa-si gaseasca un sot care sa o protejeze, sa-i ofere momente de rasfat si fata sa fie in siguranta alaturi de el.
In cazul baietilor, de cele mai multe ori dorinta mamelor nu mai este ca nora sa fie protectoare, ,,pentru asta sunt mamele, nu?”, ci sotia sa-l rasfete pe acesta, daca se poate sa asculte toate sfaturile soacrei, iar ,,baiatul mamei”, cand are vreo problema s-o sune mai intai pe ea si apoi pe sotie. In acest caz majoritatea femeilor se feresc de barbatii care sunt foarte atasati de mama, care nu ies din cuvantul ei, tocmai pentru a evita conflictele nora- soacra sau dintre ei, partenerii de viata.
Daca insa relatia mama – fiu se dezvolta armonios, bazandu-se pe incredere si respect, iar copilului i se permite sa ia decizii, sa fie independent, mai tarziu aceasta relatie va fi una frumoasa, admirata de cei din jur, iar viitoarea nora se va intelege foarte bine cu soacra, uneori considerand-o cea de a doua mama.
Chiar daca se spune ca baietii sunt ceva mai ,,duri”, trec mai usor peste diversele probleme, dezamagiri sau frustrari, in realitate ei sunt cei care sufera intr-o intensitate mult mai mare decat fetele, isi revin mult mai greu dupa o trauma sau un esec. De aceea mamele incearca sa-l sustina pe fiu, sa-l ,,imbarbateze” si sa-l convinga ca totul va fi bine.
O tristete puternica apare in sufletul baiatului atunci cand tatal acorda o mare atentie mamei copilului, are numeroase momente de afectiune si este foarte apropiat de sotia lui. Poate apare la baieti o gelozie manifestata in diverse moduri: il dispretuieste pe tata, nu comunica cu acesta, vorbeste urat despre el, in special in prezenta mamei, incearca sa-i atraga atentia mamei prin diverse fapte, ori compatimindu-se ori somatizeaza (acuza dureri de burta, de cap, care nu au o cauza fizica, ci psihica). Toate acestea sunt mici manifestari ale Complexului lui Oedip, dar se pot rezolva in timp, ambii parinti fiindu-i alaturi, povestindu-i despre relatia lor sot-sotie, care este diferita de relatia mama-fiu si faptul ca o femeie poate sa fie si sotie, dar si mama, in acelasi timp.
Va invit sa priviti un pic in jurul vostru si sa ,,analizati” relatiile dintre mama- fiu, si anume – dintre mama si sotul/partenerul vostru, dintre voi si fiul vostru, dintre frate si mama voastra, dintre tatal vostru si mama lui.
