Cu milioane de ani in urma, planeta Terra a fost o sfera de roca fierbinte, acoperita de vulcani activi care degajau foarte multe gaze, printre care si un gaz alcatuit din particule de apa, adica vapori.
In cele din urma Pamantul s-a racit, determinand si racirea vaporilor de apa si reintoarcerea lor pe pamant sub forma de ploi torentiale.
Aceste ploi au durat mii si mii de ani, umpland treptat toate scobiturile Pamantului, formand marile si oceanele, totalitatea lor reprezentand Oceanul Planetar.
Partile mai putin adanci ale oceanelor se numesc platforme continentale, care se inclina domol in apa. Urmeaza un abrupt, care se numeste povarnis continental, care duce la fundul oceanic sau la campia abisala.
Cele mai impresionante forme de relief de pe Pamant se afla pe fundul oceanelor: gropi adanci numite fose si creste imense numite dorsale. Unele se intind pe mai bine de 60.000 km. Fundul marilor si al oceanelor arata intocmai ca uscatul, cu vai, campii si munti.
Multi pesti si alte vietati traiesc in apropierea tarmurilor, in mal, langa roci sau in nisip. Resturile de scoici si cochilii de pe plaja au fost candva casele unor animale marine cu corp moale.
In lumea subacvatica se gasesc o multime de vietati interesante, cum ar fi, de exemplu, pestii zburatori. Desi nu zboara chiar ca pasarile, acesti pesti au inotatoarele pectorale atat de dezvoltate incat atunci cand sar afara din apa le pot folosi ca pe niste aripi, facand salturi lungi. cateodata se pot deplasa chiar si 100 de metri prin aer, dar foarte aproape de suprafata apei.
Plantele marine nu au radacini, flori sau frunze adevarate. Unele se lipesc de stanci si cresc lungi, in cautarea luminii solare, iar mici bule de gaz fac ca tulpinile sa se miste usor. E vorba despre alge.
Planctonul reprezinta totalitatea animalelor si plantelor minuscule care traiesc aproape de suprafata apei, constituind harna multor vietati marine. Enormul rechin-balena se harneste numai cu plancton. Uneori, din cauza abundentei planctonului, apa marii devine verde sau rosie.
Apa marilor si a oceanelor este sarata, deoarece raurile si apa de ploaie spala mineralele sarate de pe uscat, aducandu-le in mare. Unele animale marine utilizeaza sarea pentru cochilii. Marile mici, din interiorul continentelor, sunt cele mai sarate. Marea Moarta, de exemplu, este atat de sarata incat pestii nu pot trai in ea, acesta fiind si motivul pentru care a fost denumita Marea moarta.
Daca marile si oceanele ar seca, din sarea care ar ramane s-ar putea construi in jurul Ecuatorului un zid inalt de 282 km si gros de 1,5 km, din cauza mineralelor.
Valurile sunt unduiri ale apei oceanelor, provocate de vant. Apa pare sa inainteze, dar de fapt urca si coboara. Valurile pot strabate sute de kilometri. Ele devin inalte, iar coama lor se rostogoleste cand ajung la tarm. Cutremurele si eruptiile subacvatice cauzeaza valuri uriase, cu inaltimi de peste 10 metri.
De-a lungul coastelor, apa se ridica si se retrage de doua pri pe zi. Aceste fenomene se numesc flux si reflux (maree) si se datoreaza atractiei Lunii si a Soarelui.
70 % din suprafata Terrei este acoperita de apa, cel mai mare ocean fiind Oceanul Pacific, masurand 165.384.000 kmp. Tot acesta este si cel mai adanc ocean. Groapa Marianelor, de exemplu, din Oceanul Pacific, masoara 11 km adancime, iar un obiect aruncat aici ajunge pe fundul apei intr-o ora.
