Iata un scenariu: Copilul tau nu iese din camera pana nu a pus totul la locul lui, in pozitia ideala, se spala atat de des incat are mainile rosii, iar la teme este foarte meticulos. Pare a fi copilul perfect. In acelasi timp, pare a fi un copil cu Tulburare Obsesiv-Compulsiva (TOC).
Aceasta boala (cunoscuta mai bine sub denumirea sa in engleza: Obsessive-Compulsive Disorder – OCD) este o forma de anxietate, manifestata prin temeri nefondate. Potrivit Fundatiei Internationale de TOC (International OCD Foundation), anxietatea se transforma in obsesie, ce duce la un comportament repetitiv – compulsia. Astfel, actiunile repetitive sunt menite sa scada teama cauzata de gandurile obsesive.
Copilul care sufera de TOC nu isi poate controla rational comportamentele. Tine sa faca totul perfect, chiar daca acest lucru poate dura ore intregi si ii deranjeaza programul zilnic.
Cauze si simptome
Cauzele afectiunii nu au fost stabilite cu exactitate. Se considera ca tulburarea are la origini o cauza neurologica. De asemenea, cercetatotii sustin ca se poate transmite pe linie ereditara.
Exista o oarecare dificultate in a depista TOC la copii. In primul rand, cei mici vor sa isi ascunda comportamentele. Copiii se simt rusinati pentru ca nu vor sa fie considerati nebuni, asa ca vor incerca sa isi deghizeze boala.
Isi vor ruga parintii sa li se alature. De exemplu, daca micutul spune „Farfuria asta nu are microbi, nu?”, parintele va raspunde „Nu”. Ceea ce adultul s-ar putea sa nu observe este ca cel mic, daca sufera de TOC, ii va pune din nou aceeasi intrebare, de cateva ori la rand.
Un alt motiv pentru care aceasta afectiune ar putea fi igorata este ca, adesea, parintii cer perfectiune de la copii. Rigoarea, ordinea excesiva, nevoia de curatenie si meticulozitatea sunt insusiri pe care multi parinti le asteapta de micutii lor. Acest lucru, conform unor studii pe aceasta tema derulate la Universitatea din Florida, nu face decat sa inrautateasca boala.
De aceea, de multe ori, simptomele bolii nu prezinta un motiv de ingrijorare pentru parinti. Abia atunci cand devin deranjante si costisitoare ca timp se ajunge la intrebari.
Tulburarea este observata, de obicei, pe la varstele de 7 pana la 12 ani. Este perioada cand cei mici vor sa se integreze si, din acest motiv, sunt stresati si le este teama de a ajunge singuri.
Printre semnele la care ar trebui sa fie atenti parintii, se numara: mainile rosii de la prea mult spalat, gauri in caiete de la prea mult sters, repetarea aceleiasi frazi de multe ori, teama pentru sanatatea celor dragi, rezultate scazute la scoala.
De exemplu, un copil cu obsesie pronuntata pentru ordine si simetrie, va sta foarte mult timp sa isi faca temele perfect sau sa completeze un test. Din acest motiv, de multe ori, va veni cu o parte din teme nefacuta sau va obtine note mici.
In general, TOC este diagnosticat atunci cand ritualurile consuma peste o ora pe zi, ii deranjeaza pe cei din jur si intervin cu rutina copilului si calitatea vietii sale.
Obsesii si compulsii
Asa cum am mentionat mai sus, TOC implica o serie de actiuni repetitive, anumite ritualuri, cu denumirea de compulsii. Aceste ritualuri au rol de aparare impotriva obsesiilor. Cele mai des intalnite sunt verificatul, spalatul si ordonatul lucrurilor. Adesea, nu exista o relatie logica intre obsesie sau compulsii si temerile copilului.
· Obsesii
o ipohondria – frica exagerata de boli, teama constanta si nejustificata de microbi, teama de contaminare;
o teama ca cineva din familie ar putea pati ceva rau, teama de moarte (a sa sau a celor dragi);
o teama de imagini si ganduri necurate, cu un continut sexual;
o obsesii religioase;
o preocupare excesiva pentru ordine, curatenie, organizare etc.;
o frica exagerata de a nu pierde lucruri sau de a le arunca din greseala.
· Compulsii
o apare spalarea frecventa pe maini si folosirea in exces a sapunului, prosopului si detergentilor;
o refacerea obsesiva a aceleiasi teme, in incercarea de a o realiza perfect (cu toate acestea, lucrarea ramane adesea neterminata pentru ca niciodata nu pare suficient de buna); verificarea repetata a ghiozdanului si a caietelor;
o repetarea excesiva a unor ritualuri uzuale (punerea si repunerea hainutelor in sifonier de mai multe ori, a jucariilor etc.);
o verficarea constanta a dulapurilor si usilor (teama ca niciodata nu inchide usa suficient de bine, ca usa de la dulap nu sta bine inchisa etc.);
o rostirea repetata a unor rugaciuni cu rol de protectie;
o numaratul si repetarea unor cuvinte fara sens.
Daca parintii nu reusesc sa se implice in ritualurile lor, copiii pot avea accese de furie. De asemenea, cand se incearca limitarea acestor compulsii, cei mici ajung sa fie si mai stresati. Vorbitul despre TOC si fricile micutilor nu face decat sa duca la intarirea convingerilor si fricilor copiilor.
De aceea, copiii afectati de aceasta boala, au nevoie de cooperare si sustinere din partea familiei, pentru a putea face fata problemei.
Tratarea TOC
Daca observi ca micutul tau ar avea unele dintre simptomele de mai sus, cel mai indicat (avand in vedere ca tulburarea este de ordin nevrotic) este sa il duci la un pshihoterapeut. Aici, i se vor putea prescrie medicamentele potrivite si va invata cum sa isi schimbe gandurile si sentimentele.
Intreaga familie trebuie sa participe in procesul indelung si greoi de recuperare. Parintii trebuie sa inteleaga cum se manifesta boala si faptul ca cel mic nu are nicio vina pentru ceea ce face si cum se comporta.
Asociatia Americana de Pshihologie (American Psychological Association – APA) sustine ca terapia comportamentala este foarte folositoare in acest caz. Il ajuta pe copil sa invete sa isi schimbe gandurile si sentimentele, prin schimbarea actiunilor si a comportamentului.
In aceasta terapie, cei mici sunt pusi gradual fata in fata cu fricile lor, fara a-si face ritualurile obisnuite. Astfel, isi constientizeaza anxietatea si, cu timpul, temerile lor scad si dispar. De exemplu, daca un copil se teme de a se murdari, terapeutul va incepe prin a-l lasa langa ceva putin deranjant, la inceput, pana la foarte murdar, in cele din urma.
Autor articol: Oana Anghel – Editor Web Itsy Bitsy
sursa foto: freedigitalphotos.net
