In ultima vreme au aparut foarte multe articole cu recomandari despre ce ar trebui sau ce nu ar trebui sa facem in aceasta perioada. Majoritatea articolelor se incadreaza la una dintre cele doua extreme:
- Unele spun ca ar trebui sa folosim timpul pentru a ne dezvolta noi abilitati, sa ne dezvoltam personal si sa lucram la proiectele noastre.
- Altele recomanda sa fim constienti ca este o perioada dificila, sa avem grija de noi si sa ne dam timp sa simtim emotiile de tristete, furie, durere pentru tot ceea ce am pierdut.
E normal sa existe aceste viziuni diferite, pentru ca si stilul de coping al oamenilor este diferit. Daca vorbim de eficienta acestor mecanisme in a reduce din anxietate si a ne ajuta sa depasim momentele stresante, exista stiluri de coping sanatoase si stiluri de coping nesanatoase.
Ce este coping-ul?
Coping-ul se refera la modul in care „facem fata” sau ne adaptam unei situatii dificile prin anumite reactii sau comportamente. Fiecare persoana are propriul stil de coping la evenimente si contexte stresante, astfel ca ceea ce functioneaza pentru cineva poate sa nu functioneze pentru altcineva.
Stratagii de coping nesanatoase
Strategiile nesanatoase de coping sunt acele reactii si comportamente care nu ne ajuta in mod concret si eficient sa depasim momentele stresante, dar la care recurgem deseori atunci cand intampinam situatii dificile.
Iata, mai jos, trei exemple de strategii de coping nesanatoase:
- Ruminatiile. Sunt acele ganduri pe care „le mestecam” intr-una in mintea noastra, dar care nu ne ghideaza catre solutii (De exemplu, „Daca se va intampla…„).
Pentru a face fata acestor ruminatii, psihologul recomanda constientizarea lor (eventual notandu-le atunci cand le observam) si a faptului ca nu ne folosesc la nimic. E important, in acest sens, sa gasim resurse care chiar ne ajuta, pornind de la intrebarea: „Ce pot face EU pentru a gestiona aceasta situatie?”.
- Victimizarea sau opozitionismul. Sunt acele reactii in care ne infuriem, suntem foarte iritati si dam vina pe ceilalti pentru starea noastra (de exemplu, „Din cauza ta ma comport asa…„). Daca ne regasim in astfel de situatii, ar fi potrivit sa iesim din ele asumandu-ne propriul comportament si dandu-ne seama ca suntem singurii responsabili de reactiile noastre.
- Retragerea sociala. Unele persoane reactioneaza la situatiile dificile si stresante din viata lor refuzand sa mai comunice cu cei din jur – evita conversatiile telefonice sau online si se izoleaza de ceilalti. Riscul de a cadea intr-o stare de apatie si chiar de depresie e destul de mare in astfel de cazuri. Pe de alta parte, riscul de a iesi singur dintr-o astfel de situatie e destul de mic, de aceea e bine sa incercam sa le oferim sprijinul nostru apropiatilor care folosesc acest mecanism de coping.
Afla, din podcastul de mai jos, cum se manifesta strategiile nesanatoase de coping:
Stiluri sanatoase de coping
Pe de alta parte, exista si stiluri sanatoase de coping pe care le putem folosi in gestionarea evenimentelor si contextelor dificile si stesante. E vorba de reactii si comportamente care ne ajuta sa facem fata momentelor stresante oferindu-ne putere fie prin satisfacerea nevoii de control si conectare, fie prin activarea unor emotii pozitive.
Iata trei exemple de reactii de coping sanatoase:
1. Rezolvarea de probleme – implica analiza rationala a situatiei si realizarea de planuri. Este o strategie activa, ce ofera sentimentul de putere si control.
2. Cautarea de informatii – presupune documentarea din diferite surse, ceea ce abiliteaza persoana in a face fata mai bine contextului stresant.
3. Cautarea suportului social – implica cautarea sprijinului in grupul de prieteni si in familie.
4. Recadrarea perspectivei – presupune plasarea situatiei actuale intr-o lumina noua, ce pune in lumina aspectele pozitive si resursele interioare activate de context.
5. Distragerea atentiei – atunci cand nu este folosita excesiv este o tehnica ce poate ajuta in gestionarea mai eficienta a situatiei.
Pentru a descoperi cum faci tu fata provocarilor si ce stiluri de coping folosesti, gandeste-te ce ai facut in trecut pentru a depasi momentele dificile din viata ta si ce anume te-a ajutat „sa iei o gura de aer” in acea perioada.
Afla cum te ajuta mecanismele de coping sanatoase treci peste situatiile stresante si neprevazute:
Adriana Mitu, psiholog cu experie nta in lucrul cu copiii si autor de povesti terapeutice, vorbeste la Itsy Bitsy FM despre cum putem avea grija de sanatatea noastra emotionala in aceasta perioada.
Vezi si alte idei pentru igiena ta emotionala:
Obiceiuri sanatoase vs. obiceiuri nesanatoase
Cum ai grija de sanatatea ta emotionala practicand recunostinta
Trei exercitii prin care poti reduce anxietatea
Cum te ajuta jurnalul gandurilor in gestionarea emotionala
Cum gestionezi sentimentul de pierdere?
Starea de alerta si nevoia de relaxare
Ce faci cand simti ca nu mai detii contrulul?
Cum ai grija de sanatatea ta emotionala?
