In emisiunea pe care o realizeaza la Itsy Bitsy joia, de la 11:00 la 12:00, Urania Cremene a vorbit despre ce ii determina pe copii sa refuze cooperarea si despre ce pot face parintii pentru a gestiona cu bine aceste situatii si pentru a le evita.
Cunoastem cu totii acele situatii aproape firesti – si pentru multi parinti zilnice – in care copilul refuza sa faca ce il rogi. Fie ca e vorba de strans jucarii, imbracat, spalat pe dinti, facut teme, citit, inchis ecrane, copiii pare ca au resurse inepuizabile de incapatanare.
Adesea, in astfel de momente, simtim ca ne sunt apasate multe „butoane sensibile” si ajungem, de multe ori, sa ne pierdem cumpatul si sa reactionam nepotrivit si ineficient.
- De ce recurgem la mecanisme ineficiente atunci cand copilul nu coopereaza?
Poti simti adesea multa presiune si tensiune in momentele in care copiii refuza sa cooopereze. Pusi in astfel de situatii tensionate, multi parinti tind sa reactioneze apeland la mecanisme cu care nu sunt neaparat de acord, dar care le vin mult mai la indemana, fiind obisnuiti cu ele din propria copilarie.
Unul din aceste mecanisme se refera la folosirea pedepselor si recompenselor. Chiar daca pare o metoda simpla si eficienta pentru a-l face pe copil sa coopereze, aceasta metoda are multe dezavantaje.
- De ce nu e eficient sa apelam la pedepse si recompense?
In momentul in care ii promitem copilului sau il amenintam cu diverse lucruri, fara sa ne tinem de cuvant aplicand recompensele sau pedeapsele mentionate, ceea ce facem este sa ne pacalim copilul, cu speranta ca va uita ceea ce am spus.
Daca intentia noastra este de a-l pacali, sunt sanse mari ca relatia cu copilul nostru sa se degradeze. Noi ne pierdem autoritatea in fata copilului, iar el isi pierde increderea in propriul parinte.
Afla, de la Urania Cremene, de ce amenintarile sau pacalelile nu functioneaza pe termen lung:
- Cand vrei sa obtii cooperarea copilului, dar obtii, de fapt, obedienta
Faptul ca un copil face ceea ce vrem noi sa faca nu inseamna ca i-am obtinut cooperarea. Urania Cremene sustine ca aceste mecanisme ineficiente prin care incercam sa obtinem cooperarea copilului prin promisiuni, pacaleli si amenintari cu pedepse ne ajuta sa obtinem doar obedienta lui. Copilul va face ce ii cerem noi, dar nu pentru ca asta isi doreste el, nu din motivatie interna. O va face pentru a obtine recompensele pe care i le promitem sau din teama de a nu fi pedepsit. Cand intorci insa spatelel, el va face lucrurile tot cum doreste.
Cum explica Urania diferenta dintre cooperare si obedienta:
- Cum obtii cooperarea copilului satisfacandu-i nevoia de autonomie
Nu e imposibil sa-l faci pe copil sa-si duca sarcinile la indeplinire, sa simta placere facand asta, iar tu sa pastrezi, astfel, o relatie buna cu el.
Cooperarea apare atunci cand copilul intelege motivele din spatele a ceea ce e nevoie sau solicitat sa faca si decide sa le faca din motivatie proprie.
E nevoie, pentru asta, sa-i satisfaci copilului nevoia de autonomie. Aceasta este una din cele trei nevoi psihologice de baza cu care se naste orice fiinta umana.
Nevoia de autonomie ne este satisfacuta atunci cand ne simtim sursa propriilor noastre decizii, alegeri si actiuni, atunci cand facem lucruri pentru ca alegem noi sa facem asta, nu pentru ca suntem obligati din diverse surse externe. Iar copiii din ziua de azi au o nevoie mare de autonomie.
Daca iti stabilesti ca obiectiv sa-i satisfaci copilului nevoia de autonomie vei avea sanse mari sa-l faci sa coopereze. Cum faci asta? Lasandu-l sa aleaga singur.
Ofera-i copilului optiuni!
In loc sa ii ceri lucruri si sa-ti impui alegerea poti incerca sa-i spui copilului care iti este obiectivul, oferindu-i in acelasi timp mai multe optiuni din care sa aleaga.
“Este destul de frig afara si avem nevoie de ceva mai gros. Cu ce ai vrea sa te imbraci tu singurel? Vrei sa te imbraci cu acest pulover sau cu acest pulover?” – unul din exemplele oferite de Urania pentru a exemplifica modul in care ii putem oferi copilului optiuni.
E important sa ne dam seama ca nevoia de autonomie este esentiala pentru buna dezvoltare a copiilor. Este similara cu nevoia de hrana si trebuie satisfacuta zilnic, de mai multe ori pe zi.
Ca parinte, ii poti satisface copilului nevoia de autonomie nu doar oferindu-i optiuni din care sa aleaga, ci si in alte moduri. Ii poti solicita parerea cand faceti cumparaturi, cand faceti programul in familie sau il poti intreba ce parere are in privinta multor situatii.
Ideea nu este, asadar, de a le oferi copiilor optiuni, ci de a le da ocazia in fiecare zi de a-si satisface aceasta nevoie psihologica de baza.
Nevoia de autonomie e cu atat mai puternica la copiii din ziua de azi cu cat au mult mai putine ocazii de a face propriile lor alegeri. Fata de copilaria actualelor generatii de parinti, copiii de azi petrec foarte putin singuri.
Afla de ce copiii din zilele noastre au o nevoie puternica de autonomie:
Descopera AICI toate podcasturile emisiunii In direct cu Urania Cremene.
Redactor: Georgiana Purcarea
