Cum cresti un copil dupa divort?

Cat de greu este sa fii parinte singur? Un copil poate trai o asemenea situatie de viata ca pe una absolut normala? Psihologul Claudia Jimeno ofera cateva raspunsuri in cadrul interviului luat de Adriana Titieni.

C. J. :Este posibil pentru un parinte singur sa-si creasca in mod echilibrat copilul, dar trebuie sa tina cont de relatia pe care o are cu tatal copilului sau cu mama copilului, pentru ca relatia care se rupe este cea de cuplu, si nu cea de parinte. Ideal ar fi ca relatia de parinti sa fie stabila si constanta, chiar daca cei doi nu mai traiesc in aceeasi casa sau au alti parteneri de cuplu.

A:Sa luam situatia ideala: doi oameni ajung sa se desparta, ei au unul sau doi copii, care vor ramane cu unul dintre parinti. Tatal si mama vor continua sa fie parintii acestui copil, in ciuda faptului ca nu mai formeaza un cuplu.

C. J. :Cred ca este necesar sa clarificam diferenta dintre relatia de cuplu si cea de parinte.Sa luam situatia cand un barbat si o femeie hotarasc sa intemeieze o familie, sau chiar dinainte, atunci cand exista relatii sexuale si se intampla sa apara un copil. La inceput avem situatie de cuplu,
mai apoi barbatul devine tata, iar femeia mama, si apare relatia de parinti, care este data doar de legatura cu copilul. Existenta copilului este cea care determina existenta relatiei de parinti. In ceea ce priveste divortul, relatia care se destrama este cea de cuplu, si nu cea de parinti.
Dar exista tot felul de mitologii, de credinte sau cutume sociale, care fac ca la aparitia unui copil sa dispara relatia de cuplu si sa devenim “mami si tati” 24 de ore din 24. Copilul nu mai are un reper privind relatia de cuplu, si nici parintii nu-si dau seama ca nu-si mai hranesc relatia de cuplu. Nu mai exista reper de cuplu. Si atunci suntem nonstop mami si tati: ”spune-i lui mami” , “eu stau cu tati “, deci nu mai exista reper de cuplu.
Cand apare o ruptura, se spune de obicei:” ma separ de mama ta” sau “ ma despart de tatal tau”, ceea ce nu este adevarat. Si de aici tot felul de confuzii si discutii. Suferinta apare pentru ca exista un amestec intre relatia de cuplu si cea de parinte. Si copilului i se spune ca ei se despart in relatia de parinte, deci el implicit o sa piarda unul dintre parinti, ceea ce este fals.
Deci in situatia ideala, cuplul se va separa in conditii care depind de context, dar relatia de parinti ramane, chiar daca cei doi nu mai locuiesc impreuna, chiar daca isi intemeiaza alte familii. Cei doi, prin existenta acelui copil, raman parinti. Felul in care ei isi vor gestiona relatia de parinti si felul in care se va gestiona relatia tata-mama cu relatia fiu/fiica-parinte depinde de fiecare, dar este un triunghi care nu se destrama.

A:Cum putem sa mentinem relatia de parinti si sa-i facem copilului un bine, chiar daca noi am decis sa nu mai fim impreuna ?

C. J. :Dupa ce se face diferenta dintre relatia de cuplu si cea de parinte, cei doi fosti soti trebuie sa pastreze legatura in ceea ce priveste cresterea copilului: cum sa organizam vacantele, ce facem cand se imbolnaveste copilul, cum facem cu scoala, ce haine ii cumparam, in ce weekend-uri sta cu mama si in care cu tata, cum rezolvam dificultatile pe care le are copilul.
In momentul in care nu mai exista aceasta legatura, copilul este privat de dimensiunea parintelui care este absent. Dar si in aceasta situatie, parintele care sta cu copilul poate sa faca apel la autoritatea parintelui absent. Jack Salome are un joc, care s-ar traduce ”sot fara sot”. El spune ca se poate incerca sa fim o zi mama, o zi tata. Deci, in prima zi cand sunt mama, folosesc autoritatea de mama si momentele de mamica afectuoasa, a doua zi fac apel
la autoritatea de tata si la jocurile taticului. Si copilul stie clar ziua mamei, ziua tatalui.

A:Nu frusteaza totusi aceasta metoda? Faptul ca tot acelasi parinte este o zi mama, o zi tata?

C. J. : Lucrul acesta trebuie explicat copilului, pentru ca ei reactioneaza foarte bine, ei primesc ceea ce au nevoie, se umple golul acela pe care-l au, le dau o mare liniste si astfel ei cresc foarte echilibrati. In general, parintele ramas cu copilul simte ca s-a saturat, pentru ca el trebuie sa fie si mama, si tata, si atunci se exacerbeaza fie functia de mama, fie cea de tata. Copilul are nevoie de cele patru functii. Este important sa ascultam copilul pentru ca el
stie de ce are nevoie. Eu pot sa vreau sa dau foarte mult din dimensiunea mama sau mamica, dar poate sa nu fie corespunzator cu nevoile copilului.

A: Putem sa indentificam pe cineva in familie care sa joace rolul acesta de tata.

C. J. :Copilul singur poate face acest lucru, el stie de ce model feminin sau masculin are nevoie. Deja isi construieste aceste lucruri in mintea sa, el stie, si de aceea noi trebuie sa-l ascultam. Cand se simte ascultat, atunci va spune exact ceea ce are nevoie, ca sa ne putem potrivi dorintei lui.

Interviu realizat de Adriana Titieni in cadrul emisiunii radio « Parinti ascultatori »

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

s