Daca esti parinte ai avut probabil cel putin o data o negociere cu copilul tau. Poate au fost momente in care i-ai spus copilului ca e timpul sa plecati din parc, iar el te-a rugat sa-l lasi sa se mai joace putin; tu ai fost de acord sa mai stati zece minute, el s-a bucurat, a continuat joaca, iar dupa cele zece minute ati reluat discutia; copilul a mai obtinut inca cinci minute de joaca, iar dupa inca jumatate de ora (cu putin noroc) ati plecat, in sfarsit, din parc.
Multi parinti cunosc si scenariul in care il rogi pe copil sa inchida telefonul/tableta/laptopul, pentru ca timpul alocat i s-a terminat, iar el te roaga (adesea cu cea mai dulce voce din repertoriu) sa-l mai lasi inca un episod la desene animate, tu ii explici ca a trecut foarte mult timp, el iti spune ca va fi ultimul, tu oftezi si ii spui „ok, ultimul”.
Daca te recunosti in exemplele de mai sus ai observat ca starea cu care iesi din negocierea cu copilul tau e mult schimbata fata de inceputul negocierii. Tot acest proces te oboseste, iti consuma rabdarea, te frustreaza, se intampla sa ajungi sa ridici tonul si sa recurgi la amenintari pentru a face ca limitele si regulile sa fie respectate.
Negocieri paguboase vs negocieri valoroase
Negocierile fac parte din viata noastra, fie ca facem cumparaturi in piata sau negociem beneficii salariale, insa e important sa facem diferenta intre o negociere valoroasa si una paguboasa. Mai mult, cand vine vorba de relatia cu copilul nostru, putem transforma negocierea intr-un proces valoros, bazat pe cooperare si echilibru, care sa ajute relatia sa creasca si sa-l ajute pe copil sa negocieze corect si echilibrat relatiile cu cei din jur.
Negocierea, lupta de putere de tip skandenberg
Atunci cand intri intr-o negociere cu copilul intri, de fapt, intr-o lupta de putere in care fiecare isi doreste altceva si vrea ca celalalt sa faca acel lucru.
In negocierea cu copiii, parintii pun in aplicare diverse tactici specifice unei lupte de putere: rugaminti, implorare, ridicat de ton, amenintari, promisiuni de recompense, etc. La randul lor, copiii pun in aplicare instrumente adaptate, dar invatate de la parintii lor.
„In momentul in care intri intr-o negociere cu copilul tau nu obtii nici tu ce ti-ai dorit si nu obtine nici copilul ceea ce si-a dorit, de fapt. Pentru ca faceti un compromis, fiecare dintre voi.”
Urania Cremene compara negocierea dintre parinti si copii cu o lupta de skandenberg, in care fiecare isi foloseste intreaga forta pentru a-l „dobori” pe celalalt.
Afla cum explica Urania Cremene procesul negocierii sub forma unei lupte de skandenberg:
Obiectivul negocierii – o solutie de tipul castig-castig
Tinand cont de faptul ca negocierea este un compromis intre cele doua parti, Urania ne propune ca, atunci cand intram intr-o negociere cu copilul, sa cautam o solutie de tipul „castig-castig”, care sa multumeasca ambele parti.
Cum ajungi la o solutie de tip castig-castig intr-o negociere cu copilul:
- renunti la lupta de putere, de tip skandenberg;
- te pui intr-o relatie de cooperare, la acelasi nivel cu copilul;
- afli si intelegi ce isi doreste copilul;
- discuti onest cu el despre posibilitatile si solutiile pe care le aveti la dispozitie – ii comunici limita pe care tu ai stabilit-o;
- alegeti impreuna o solutie din care sa castigati amandoi, care va multumeste pe amandoi.
„Atunci cand stabilesti o limita ai grija ca ea sa fie pastrata. Si fa in asa fel incat sa-i oferi copilului tau sansa sa obtina cat mai mult din ceea ce-si doreste alta data, in alte moduri, prin alte alternative, in asa fel incat intr-adevar sa ajungeti la o solutie de tip castig-castig”.
Atunci cand totul se transforma intr-o negociere este nevoie de limite clare!
Pe de alta parte, daca renunti de fiecare data la limitele pe care le-ai stabilit (cedand in negocierea cu copilul), ii arati acestuia ca limitele si regulile tale nu trebuie luate in serios, ca le poate discuta si negocia de fiecare data. In felul acesta exista sanse ca totul sa se transforme intr-o negociere, iar relatia sa devina foarte obositoare, asa cum simt deja multi parinti.
Daca copilul invata ca poate obtine ceea ce-si doreste prin negocieri repetate si insistente cu parintele, atunci e nevoie de un angajament ferm din partea parintelui fata de regulile pe care le doreste respectate.
Afla, de la Urania Cremene, ce presupune sa stabilesti si sa comunici limite clare:
