Imaginati-va ca un bebelus, inca de la nastere, este asemeni unei coli albe, iar parintii au datoria sa umple acea foaie cu sfaturi, reguli, deprinderi, sentimente, bucurii si multe altele.
De nenumarate ori am auzit in jurul nostru expresia ,,Nu are cei sapte ani de-acasa!!” si ne duce cu gandul ca acel copil sau adult nu este educat. Insa nu numai educatia sta la baza celor 7 ani.
Omul nu se naste cu personalitate, ci aceasta se formeaza treptat si este influentata de multi factori, insa fundamentali sunt: ereditatea, mediul si educatia.
Tot ceea ce ii vom invata pe copiii nostri in primii 7 ani de viata, va constitui baza formarii lui ulterioare. Ii transmitem bebelusului codul nostru genetic ce cuprinde trasaturi de fizionomie, particularitati metabolice, compozitia sangelui, specificul sistemului hormonal si al altor organe, precum si caracteristici ale sistemului nervos si ale organelor de simt.
Asadar, la nastere copilul are o baza genetica. Insa, inca din primele secunde de viata intra in contact cu mediul si implicit sa va ,,lupta” cu conditiile acestuia pentru a se adapta. Apare apoi educatia, ansamblul de actiuni care integreaza fiinta umana in raport cu cerintele ambientului.
Parintii il formeaza pe copil, in special in ceea ce priveste educatia, dar aceasta trebuie sa se adapteze mediului.
As indrazni in a va propune 7 obiceiuri ce trebuie insusite in primii 7 ani de viata.
• formarea deprinderilor de igiena: sa foloseasca toaleta, sa sa spele pe dinti, fata, corp, sa utilizeze servetele/ batista ori de cate ori este nevoie, sa se ingrijeasca de aspectul lui.
• sa respecte principalele norme de politete si comportament: sa salute, sa spuna ,,va rog”, ,,multumesc’', ,,imi dati voie”….
• sa-si exprime nevoile cu ajutorul limbajului : ,,mami, vreau apa, te rog frumos”(nevoia de subzistenta). ,,haide in parc” (nevoia de joc),
• sa-si exteriorizeze starea sufleteasca/ sentimentele: ,,nu-mi place de X”, ,,mi-e dor de tati”, ,,sunt suparat, pentru ca….’’
• sa-si exerseze diverse aptitudini: sa indrageasca un sport, sa invete o limba straina, sa danseze, cante, sa picteze…
• sa-si asume responsabilitati: ,, mami, eu am spart vaza cu mingea”, ,, Tati, m-am jucat cu stiloul tau si i-am rupt varful”. Tendinta noastra a tuturor este sa spunem ,,S-a spart vaza, S-a varsat castronul cu supa s.a.m.d.” si nu ,,am spart, am varsat…
• sa fie in stare sa faca fata diverselor situatii/ evenimente/ provocari din viata lui- sa constientizeze si sa evalueze corect tot ceea ce i se intampla. Astfel, nu vom mai fi pusi in situatia in care mersul la scoala sa fie un calvar, ori orele de pian sa-l oboseasca peste masura.
Intotdeauna sa luam in considerare si faptul ca ei imita comportamente si limbaje, de aceea parintii trebuie sa le ofere modele pozitive – Valori si modele pentru copiii nostri.
Imaginati-va ca un copil este asemeni unei flori: plantezi samanta in burta lui mami, dupa noua luni infloreste (se naste), iar zilnic are nevoie de lumina (discutii, dialoguri cu cei din jur, care sa il ajute sa inteleaga lumea exterioara, sfaturi), apa (hrana, haine, jucarii, carti, etc) si muuuuulta dragoste si astfel ,,Culegi ce ai semanat!”
