Inceputul de an aduce cu sine o energie speciala, care ne poate sustine motivatia atunci cand ne propunem sa facem anumite schimbari. Daca iti doresti mai multa armonie in noul an, echilibru si relatii mai bune cu cei dragi, poti incerca sa practici cateva obiceiuri care promoveaza o stare psihica buna.
Roxana Nourescu, psiholog si lector in cadrul Fundatiei Calea Victoriei, a facut o lista cu cateva obiceiuri pe care le poti forma in nou an.
Sugestiile Roxanei nu sunt prezentate neaparat in ordinea importantei si nici cu ideea ca ar fi singurele care conteaza. Chiar daca vei reusi sa pui in practica doar unul sau doua dintre ele, vei vedea cum lucrurile incep sa se schimbe in jurul tau si vei obtine rezultate bune.
Autocunoastere: observa-ti viata interioara!
Asta inseamna sa-ti indrepti atentia in mod constient spre tine insuti, incercand sa observi cat mai detasat cu putinta ceea ce simti, gandesti, faci sau spui la un moment dat.
Situatiile in care suntem luati pe sus de emotii intense sunt cele mai bune momente pentru autoexplorare. De foarte multe ori, in loc sa ne luam un pic de timp pentru reflectie, cadem prada impulsivitatii. Fie ne certam cu cineva, deversand emotia in exterior cand simtim furie, fie fugim de neliniste, incercam sa o ignoram, incepand, sa zicem, sa urmarim un film. in astfel de momente ar fi de ajutor sa poti observa ceea ce se petrece, pe de o parte, in interactiunea dintre tine si mediul exterior si pe de alta parte, la intersectia dintre istoria ta de viata si momentul prezent.
Uite cateva intrebari dupa care te poti ghida: „Ce simt acum?”, „Ce anume din ceea ce s-a intamplat in exterior m-a facut sa ma simt asa?” „Ce gandesc in legatura cu ceea ce simt si ce imi vine sa fac?”, „Ce anume a provocat reactia mea?”, „Am mai trait asa ceva alta data?”, „De ce as avea nevoie pentru a ma simti mai bine?”.
Invata sa gestionezi momentele de amanare si apuca-te de treaba!
Tuturor ni se intampla sa lasam pe maine ceva ce ar fi trebuit facut astazi. Pentru unii oameni, a face lucrurile in ultimul moment este un mod de functionare, ca si cand presiunea termenului limita actioneaza ca motivator. Desi pe moment pare o idee buna, amanarea conduce la ingrijorare si stres, scaderea motivatiei si a stimei de sine. Amanarea ne atrage intr-un cerc vicios.
Daca deja te-ai obisnuit sa iti observi cu atentie emotiile, probabil ca ai descoperit ca amani tocmai acele lucruri care iti evoca sentimente incarcate: fie iti este teama ca nu vei sti sa faci un lucru, fie il resimti ca neplacut sau consumator de efort. Ce e de facut? incearca sa gestionezi aceste emotii. O varianta este sa te apuci pur si simplu de sarcina pe care o ai de facut. Odata ce ai facut primul pas, deja o parte din griji se risipesc si devii mai motivat.
Echilibru intre activitate si pauze!
Alt obicei sanatos ar fi stabilirea unui echilibru intre perioadele de activitate si perioadele de pauza. Ai nevoie de un spatiu in care sa-ti lasi mintea si trupul sa hoinareasca, liberi de planuri si responsabilitati. Sa te ancorezi in starea de a fi pur si simplu sau sa contempli existenta de dragul acesteia.
Traind sub imperiul eficientei, ne simtim uneori vinovati daca nu suntem angrenati in activitate. Un sir prea lung de responsabilitati ajunge sa-ti aglomereze viata. Sunt persoane care se afunda in munca, doar pentru a evita confuntarea problemelor care ar iesi la suprafata, daca si-ar gasi timp sa priveasca spre interior. Din motive socio-economice, viata noastra de azi nu este in acord cu necesitatile biologice ale fiintei umane.
Organismul functioneaza optim cand perioadele de activitate alterneaza cu cele de repaus, asa ca este important sa iti oferi momente in care sa iesi de sub dominatia rutinei si a impulsului de a ramane ocupat. Fie ca evadezi din asta mental – pur si simplu „facand” nimic – sau fizic – iesi din mediul cunoscut, de preferinta in natura, sau exploreaza locuri noi.
Ideea este valabila fie ca faci o pauza de 10 minute dupa 50 de minute de activitate, fie ca iti programezi mai multe vacante pe an. Unii specialisti in resurse umane recomanda diferite scheme de activitate/ repaus, iar una dintre variantele propuse, in acord cu ritmul activitatii mentale, este de 52 minute activitate/17 minute pauza.
Centrarea pe un singur lucru odata
Legat de ideea de mai sus, am observat ca una dintre cerintele exagerate ale vietii actuale, motivata tot de ideea de eficienta, este aceea de „multitasking” – companiile le cer angajatilor capacitatea de a face mai multe lucruri in acelasi timp. si, desi fiinta umana poate avea atentie distributiva, cand incercam sa indeplinim mai multe sarcini simultan, creierul consuma de fapt mai multe resurse in incercarea de a-si comuta atentia de la una spre cealalta. Efortul mental asociat nu poate fi sustinut pe termen lung, conducand la stres si epuizare consecutiva.
Asadar, este important ca atunci cand avem mai multe activitati pe lista, sa ne obisnuim sa facem cate una pe rand, fie ca mancam, urmarim un film, trimitem un email sau discutam cu cineva si, pe cat posibil, sa ne cufundam pe de-a-ntregul in acea activitate.
Sa practicam o forma de activitate fizica
Starea de bine mentala este corelata cu starea generala a organismului, iar beneficiile activitatii fizice in preventia bolilor sunt recunoscute deja de multa vreme.
Sportul stimuleaza capacitatea hipocampului – o zona din creier responsabila de memorie, invatare, dar si de gestionarea anxietatii si a stresului – de a naste neuroni noi, proces numit neurogeneza. Dupa cum stim deja, in urma activitatii fizice, pe care organismul o percepe ca un stres, sunt eliberate in circulatie substante biologic active, endorfinele, care ne dau o stare de bine.
Orice forma de activitate fizica practicata regulat – plimbari, sporturi individuale sau de grup, in natura sau in sala – iti imbunatateste cu siguranta si in mai multe feluri starea psihologica.
Roxana Nourescu este lectorul Atelierului de inteligenta emotionala organizat de Fundatia Calea Victoriei incepand din 10 ianuarie 2020. Detalii despre atelier gasesti aici.
