„A fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi, nu s-ar mai povesti, o prea frumoasa printesa. Si cum se plimba ea prin palat, a fost rapita… sau cu un mar otravita. Ori intr-un ac, din cauza blestemului, s-a intepat si a cazut intr-un somn adanc. Si surorile rele i-au venit de hac.” Dar… cum a fost rapita? Nu avea telefon?! Ce inseamna „blestem”? De ce erau surorile rele cu ea?
Copiii de azi nu mai asculta povestile de pe vremea parintilor si bunicilor. Ei nu inteleg limbajul invechit si lumea de altadata, in care tehnologia si mijloacele de transport lipsesc cu desavarsire. Cei mici au nevoie de modele de eroi actuali, care sa le insufle valori precum empatie, curaj, iubire, colaborare, creativitate, iar povestile terapeutice au acest efect.
Printr-o poveste terapeutica, cel mic se identifica cu personajul povestii si cu problemele pe care acesta le are si este incurajat sa ia singur anumite decizii, asemenea personajului din poveste. Tot prin povesti terapeutice, copilul reuseste sa isi gestioneze anumite emotii si sa isi depaseasca fricile.
Despre beneficiile povestilor terapeutice pentru copii am discutat cu Adriana Mitu, trainer specializat pe dezvoltarea inteligentei emotionale, ale carei povesti le poti auzi in fiecare zi, de la ora 13:30, pe Itsy Bitsy FM.
Afla din interviul de mai jos ce sunt povestile terapeutice, cum ii ajuta pe cei mici, in ce situatii putem apela la povestile creative si cum putem crea si noi, parintii, astfel de povesti terapeutice pentru micutii nostri:
Ce sunt povestile terapeutice? Cat de mult si cum ii ajuta pe cei mici?
Biblioterapia este recunoscuta pentru beneficiile ei, iar la copii functioneaza foarte bine, pentru ca ei au darul de a intra usor in lumea povestilor si a imaginarului. Multe dintre lucrurile pe care ne-am dori ca un copil sa le dezvolte i le putem transmite prin intermediul unei povesti, el reusind astfel sa integreze mult mai usor valori, solutii si modele de comportament. De asemenea, citindu-i povesti, ii stimulam dorinta de a citi si inteligenta verbal-lingvistica.
Povestile terapeutice sunt croite intr-un fel aparte. Ele se axeaza foarte mult pe empatie si pe a-l ajuta pe erou sa-si descopere propriile resurse, fie prin interventia unui personaj magic, precum o zana sau un spiridus care il ghideaza, fie invatand singur din propriile experiente.
Spre deosebire de povestile clasice, actiunea nu este construita in jurul luptei dintre bine si rau. Acest lucru nu inseamna ca povestile clasice nu au lucruri valoroase pe care copiii sa le invete. Spre exemplu basmele clasice pot fi interpretate ca un ritual de trecere de la copilarie la adolsecenta, iar fiecare personaj oglindeste un aspect al sinelui – mama vitrega (detasarea copilului de familie), personajul negativ (aspectul de umbra din noi), batrana (vocea intelepciunii), probele care duc la decoperirea unor resurse s.a.m.d.
Fiecare poveste ne vorbeste despre noi. Atunci cand ne place o tema anume, cand ne regasim intr-un personaj, cand identificam calitati ale eroului pe care ni le asumam si le manifestam mai apoi in comportamentul nostru, cand vindecam anumite parti ranite din noi, atunci inseamna ca povestea a avut un scop terapeutic. Terapeutic nu este ceea ce aduce povestea, ci modul in care ea este integrata de o persoana.
Pentru copii este esential ca tema sa ii atinga in mod personal, sa fie un aspect din viata lor care ii framanta. Spre exemplu, pentru seria de povesti de la Itsy Bitsy am ales in mod special teme generale in care sa se regaseasca toti copiii care asculta povestile de seara: temeri, dificultati in gestionarea furiei, timiditate, gestionarea reactiilor agresive ale unei alte persoane, dificultatea de a-ti face prieteni noi, lipsa de atentie, teama de a pierde la un joc sau de a nu fi cel mai bun. Acestea sunt teme care se regasesc, intr-o masura mai mica sau mai mare, in viata oricarui copil.
Cum ii ajuta pe parinti aceste povesti terapeutice in relatia cu cei mici?
In primul rand ajuta la conectarea dintre parinte si copil. Povestile au un mod magic de a uni sufletele si de a cununa partile rupte din noi insine.
Povestile sunt spuse de mii de ani, la gura sobei, pe genunchii bunicului, sub o plapuma calduroasa. Daca sapam adanc in amintirile noastre putem readuce sentimentul acela de bucurie si siguranta pe care il aveam atunci cand eram copii si parintii sau bunicii ne spuneau povesti. Era un mod magic de a ne impartasi dragostea si inetelepciunea lor, in acelasi timp.
in al doilea rand parintii pot folosi povestile pentru a deschide o discutie cu cei mici despre un subiect pe care vor sa-l abordeze. Povestile sunt cai blande care te duc catre sufletul copilului.
Iar in al treilea rand, resursele descoperite de personajul din poveste le pot fi extrem de utile parintilor pentru a-i ajuta pe copii in dezvoltarea lor emotionala si pentru a-i ghida in gestionarea emotiilor si in alte aspecte care tin de aceasta latura.
Cum a aparut ideea de a compune povesti terapeutice pentru copii?
Mi-ar placea sa spun ca inspiratia mi-a venit intr-o seara de iarna, cand beam un ceai fierbinte si stateam cu o pagina alba in fata mea. Adevarul este ca multe dintre povestile scrise de mine au fost construite pentru copiii cu care am interactionat si cu care am lucrat. Alte povesti sunt scrise pentru copilul meu interior.
Am construit personajele si fantezia in jurul unei tehnici pe care o foloseam pentru dezvoltarea emotionala sau in scop terapeutic cu acel copil. Voi da cateva exemple:
– exteriorizarea emotiei prin crearea unui personaj care sa reprezinte emotia respectiva – spre exemplu in cazul furiei, un dragon caruia ii dam un nume si ne adresam direct lui
– constientizarea schimbarilor aparute in corp in urma emotiilor – cum se simte frica, furia, dorul. Legatura intre senzatii si emotii.
– descoperirea resurselor prin intrebari deschise adresate personajului – exteriorizarea gandirii cauza-efect.
Iar lista poate continua.
Stiu ca prin aceste dezvaluiri ale aspectelor tehnice se pierde putin din magie, insa in munca mea sunt o persoana foarte structurata si recunosc ca citesc multe carti teoretice din care imi iau idei pe care le deghizez, mai apoi, in personaje si situatii fantastice care se impletesc in povesti.
Care sunt situatiile in care putem apela la povestile terapeutice?
Se pot folosi povestile terapeutice in orice situatie, atat timp cat tema il atinge in mod direct pe copil. Spre exemplu, nu vom citi o poveste terapeutica despre divortul parintilor unui copil ai carui parinti sunt impreuna. Sau nu vom citit o poveste terapeutica despre moartea unui bunic, atunci cand copilul nu a avut aceasta experienta. In astfel de situatii povestile pot declansa anxietate si pot face mai mult rau decat bine.
Insa sunt teme generale, pe care le experimenteaza orice copil in viata de zi cu zi si care pot fi abordate in povestile terapeutice. Am oferit mai sus cateva exemple.
Pot compune si parintii povesti terapeutice? Ce ar trebui sa urmarim daca vrem sa compunem noi astfel de povesti pt cei mici?
O daaaa. Cele mai bune povesti pentru copil sunt cele pe care le compunem special pentru el. Iar parintii pot fi excelenti povestitor in astfel de situatii. Nu exista o reteta anume, insa ca sa raspund la intrebarea aceasta, as da ca exemplu cativa pasi pe care ii poate urmari parintele in crearea povestii.
Iata cum putem construi o poveste:
1. Gasim un personaj – putem alege un personaj pe care copilul il place, spre exemplu un supererou, sau un animal, sau tocmai un personaj care sa puna in evidenta aspectul pe care vrem sa-l abordam in poveste, spre exemplu un personaj foarte paros care nu voia deloc sa se tunda
2. Identificam o problema cu care se confrunta personajul – care desigur are in vedere situatia pe care copilul o intampina in viata reala
3. Identificam ajutoarele personajului – pot fi din registrul real, spre exemplu alte animale, sau prieteni, sau personaje din registrul fantastic
4. Identificam obstacolele – probele pe care le va depasi personajul
5. Gasim o solutie pentru personaj – o zana buna care vine sa-l ajute sa ia decizia corecta, sau un mod in care personajul descopera singur cum poate depasi obstacolele
6. Finalul – incheierea povestii
Pentru ca povestea sa aiba mai multe efect se pot folosi marionete sau papusi pentru a pune in scena povestea. Un fel de dramatizare a povestii. Iar copiii iubesc tare mult acest lucru.
Cat de important este sa le spunem povesti copiilor nostri si sa petrecem timp cu ei in fiecare seara, inainte de culcare?
Pentru a creste un copil sanatos si echilibrat emotional, acesta are nevoie de prezenta parintilor si de un cadru sigur in care sa se dezvolte. Acestia sunt cei mai importanti factori care il influenteaza in primii ani de viata. Iar seara, inainte de culcare, poate fi un moment excelent pentru povesti.
Pentru ascultat povesti, pentru spus povesti si pentru impartasit povesti unul cu celalalt. Acestea ajutandu-l pe copilul din noi sa-l vada (cu adevarat) pe copilul din fata noastra. Si invers.
Asculta impreuna cu piciul tau povestile terapeutice create de Adriana Mitu, in fiecare zi de la ora 13:30, pe Itsy Bitsy FM!
Seara, inainte de culcare, la Itsy Bitsy FM, te asteptam cu povestea de seara, care alunga spaimele si le ofera copiilor si parintilor un moment de conectare blanda, care indeamna la un somn lin, cu vise frumoase.
Daca micutul tau are alt program de somn sau daca vrei sa il ajuti sa doarma mai usor la pranz, puteti asculta povestile direct in aplicatia Itsy Bitsy, care poate fi descarcata gratuit din Google Play sau App Store.
