De la generatie la generatie, sunt puse in practica noi metode de educare. Ne-a luat ceva timp, dar am reusit sa ne dam seama ca notele nu sunt suficiente pentru a reflecta aptitudinile si talentele copiilor. In procesul educational au fost incluse activitatile extrascolare, concursurile ce depasesc materiile din orar si tot asa.
Un bun exemplu il reprezinta concursurile de literatura: au renuntat la cerintele unde cei mici erau obligati sa memoreze texte si prefera sa puna accentul pe internalizarea curentelor literare prin eseuri.
Cu toate acestea, imaginatia copiilor poate fi hranita si dezvoltata oriunde, nu doar in cadrul competitiilor sau atelierelor. Una dintre metode este cea de brainstorming.
Brainstorming-ul este una dintre cele mai raspandite tehnici pentru stimularea creativitatii. Este folosita atat cu elevi in scoli, cat si cu adulti in diverse companii. Brainstorming inseamna formularea a cat mai multor idei pentru a gasi un raspuns la o situatie enuntata. Oricat de imposibile ar parea solutiile, principiul pe care se merge cu aceasta metoda este: cantitatea genereaza calitatea. Astfel, pentru a ajunge la idei viabile si inedite, este necesara o productivitate creativa cat mai mare.
In brainstorming, accentul este pus pe gandirea libera. iI grupul unde se foloseste aceasta metoda, nu exista idei gresite. Nimeni nu are voie sa faca observatii negative, oricat de neobisnuite ar fi ideile. Se discuta liber si spontan, pe o tema data. Ideile pot fi combinate sau imbunatatite, insa fara referiri critice. De asemenea, este implicat si un anume grad de risc – expunere in fata celorlalti; este important sa fii deschis fata de nou.
Exista mai multe roluri in brainstorming: membru al echipei, lider si, eventual, un scrib. In cadrul scolar, membrii echipei ar fi elevii, iar liderul si scribul ar fi profesorul.
Liderul trebuie sa fie o persoana care sa stie sa asculte. Trebuie sa exprime clar problema si sa ii ajute pe ceilalti sa se concentreze pe situatie.
Scribul este cel care transcrie toate ideile. Solutiile propuse trebuie sa fie afisate pe o suprafata vizibila, cum ar fi o tabla. Astfel, toti membrii echipei vor observa ce s-a zis deja si vor putea folosi ideile exprimate pentru a-si ajuta propriul proces de gandire.
Liderul propune tema si intervalul de timp pentru aceasta activitate – de obicei este suficienta jumatate de ora. Copiii vor fi anuntati cu vreo cinci minute inainte ca le va expira timpul. Profesorul trebuie sa stie sa puna punct cat inca elevii sunt entuziasmati – procesul nu trebuie sa fie sau sa para a fi laborios.
La sfarsit, ideile sunt trecute in revista, astfel incat toti participantii sa le inteleaga. Acum pot fi eliminate idei asemanatoare sau fara legatura cu situatia in discutie.
Dupa sesiunea de brainstorming este nevoie si de o pauza, astfel incat ideile sa se intipareasca in memoria fiecarui membru. Ideile vor fi grupate apoi, pe categorii, simboluri, cuvinte cheie etc.
Apoi, urmeaza analiza critica si evaluarea ideilor. Vor fi alese solutiile atat fezabile, cat si originale. Elevii pot alege prin vot ideile preferate, dar cu argumente.
Prin folosirea metodei de brainstorming, copiilor le este solicitata participarea activa. Experienta personala a elevului este valorificata. De asemenea, aceasta tehnica dezvolta capacitatile analitice si decizionale ale micutilor.
Copiii invata astfel cum sa aleaga solutii optime si, in acelasi timp, isi exerseaza creativitatea. Obiectivul fundamental consta in exprimarea libera a opiniilor prin eliberarea de orice prejudecaţi. Nicio idee nu este prea traznita!
