O noua editie a emisiunii Tati in dialog ne-a oferit ocazia sa il cunoastem din alta perspectiva pe violonistul Alexandru Tomescu, anume din rolul de tata. Sigur, este un artist inzestrat si desavarsit. Dar cum se simte ca tatic? Daca nu ai prins interviul, asculta podcastul aici.
„Ce ti se pare tie mai greu? Sa sustii un concert in fata unui auditoriu compus din Ceaikovski, Paganini si Enescu sau sa petreci o ora cu un copil enervat, caruia nu ii convine absolut nimic?”, l-a intrebat Alex Zamfir, gazda emisiunii, pe Alexandru Tomescu.
„Pai, Paganini, Enescu si Ceaikovski sunt toti niste tipi foarte ok”, a raspuns violonistul, cu umor in glas, dar completand apoi pe o nota mai serioasa: „Un copil care este suparat, care-i furios, care-i obosit, care-i speriat nu mai reactioneaza logic. Si atunci trebuie sa relationezi cu el, sa mergi in copilaria ta si sa relationezi cu copilul tau de la nivelul lui.”
Asa a decurs intreg dialogul: momente haioase, impletite cu clipe de cugetare lirica – un interviu care a curs ca o arie, in care am descoperit o alta latura a artistului.
Iar legatura sa cu muzica in toate aspectele vietii s-a observat si in rolul de tata, Alexandru Tomescu explicand cat de asemanatoare sunt ipostazele de artist si de parinte, mai ales cand vorbim de greseli. „Multa lume se focuseaza pe acest subiect – a face sau a nu face greseli”. El este de parere ca lipsa greselilor, atat in arta cat si in parenting, poate sa insemne si lipsa de implicare emotionala, „acel dram de dezechilibru, care face ca lucrurile sa fie frumoase, sa fie interesante, sa fie umane”.
„Parinti suprazelosi, care ii corecteaza pe copiii lor la cea mai mica greseala – mi se pare ca tocmai din greseli avem sansa sa invatam lucruri mult mai interesante. Din greseli avem sansa de a descoperi lucruri la care poate nu s-a gandit nimeni pana atunci.”
Despre valorile pe care Alexandru Tomescu isi doreste sa le transmita fetitei sale, Caterina, poti afla acum, la Tati in dialog.
