Oamenii de stiinta cunosteau de ani de zile faptul ca o femeie insarcinata care sufera de stres cronic, anxietate sau probleme in cuplu are sanse mult mai mari sa nasca un copil care, atunci cand va ajunge la varsta maturitatii, va suferi de probleme psihice si tulburari de comportament.
De asemenea, se cunostea faptul ca un mediu familial abuziv va marca profund comportamentul copilului. Cea de-a doua problema este usor de inteles, insa prima dintre ele a ramas mult timp neclara pentru cercetatori.
Un studiu publicat de Axel Meyer, Thomas Elbert si colegii acestora din cadrul Universitatii Konstanz din Germania, spune ca epigenetica ar putea oferi raspunsul la prima intrebare.
Epigenetica studiaza modul in care conditiile ambientale pot afecta nu numai genomul unui individ, ci si pe al descendentilor acestuia.
Cel mai comun mecanism implicat este numit metilare. Prin acest proces, moleculele de metil se ataseaza celor de adenina sau citozina (doua dintre bazele azotate din structura ADN), in functie de genele implicate in proces. Ca urmare a metilarii, genele respective devin inactive.
In cazul stresului, studiile precedente au sugerat faptul ca metilarea genelor care codifica sinteza receptorilor de glucocorticoid este foarte importanta. Receptorii de glucocorticoid transmit semnale de la hormonii de stres catre celule. La nou-nascutii ale caror mame au suferit depresii in timpul sarcinii, genele raspunzatoare de formarea acestor receptori sunt metilate intr-o proportie mai mare. Acelasi lucru se intampla si cu copii care au suferit abuzuri. Ce a fost neclar pana in acest moment era perioada in care persista acest efect.
Pentru a raspunde la aceasta intrebare, echipa de cercetatori germani a examinat metilarea acestor gene in cazul a doua grupuri de participanti. Primul grup era compus din copii cu varsta cuprinsa intre 10 si 19 ani, iar cel de-al doilea era alcatuit din mamele acestor copii. De asemenea, oamenii de stiinta au utilizat si un test psihologic pentru a identifica mamele care au suportat abuzuri fizice sau psihice, in timpul sarcinii, inainte sau dupa aceea.
Cercetatorii au descoperit ca mamele care suferisera abuzuri in timpul sarcinii erau mult mai predispuse sa nasca copii cu o astfel de afectiune, in timp ce femeile care suportasera abuzuri inainte sau dupa perioada sarcinii nu prezentau acest risc. Nici metilarea genelor in organismul mamei nu a fost afectata de violenta la care a fost aceasta expusa.
Puse cap la cap, aceste rezultate saugereaza faptul ca metilarea genelor are loc la in organismul fatului, ca raspuns la stresul suportat de mama, iar acesta influenta persista pana la adolescenta.
Acest proces afecteaza sanatatea copilului pe termen lung, crescand riscul aparitiei obezitatii, a depresiilor si a unor boli autoimune. Mai mult decat atat, metilarea genelor duce la un comportament impulsiv-agresiv, iar barbatii cu asemenea comportament isi pot agresa partenerele in timpul sarcinii, reluand astfel intreg ciclul.
Implicatiile practice ale acestui studiu ramane inca neclare. Medicamentele pentru demetilarea ADN-ului sunt inca in stadiul cercetarilor; pana cand vor primi aprobarea va mai dura ceva timp si, in orice caz, sa interferezi cu epigenetica este o abordare riscanta.
Ceea ce poate fi facut sunt interventiile pentru stoparea abuzurilor in familie, atat pentru binele mamelor, cat si al copiilor.
Sursa: Descopera.ro
