Ne este foarte usor sa certam pe altii, de foarte multe ori gasim cuvinte urate pe care le folosim iar ulterior ne pare rau. Dar, ti-a placut vreodata sa fii certat? sau sa zbiere cineva la tine? Te invitam sa descoperi cum poti sa certi prin poveste prin intermediul invitatilor Adrianei Titieni.
Parinti ascultatori: 26.05.2009
Invitat: Ileana Vasilescu si Cristina Negrut
A:Cum va venit aceasta idee de “a certa” pe copii cu povesti?
I:Nu mi-a placut niciodata sa fiu certata, si cred ca nimanui nu-i place acest lucru. Si avand de-a face tot timpul cu copii mi-am pus problema cum sa le spun ceva si sa ajunga la ei mesajul meu si am constatat ca incet incet ca prin poveste ceea ce vreau sa spun ajunge la celalalt.
A:Aplicati aceasta metoda si cu colegii de la scoala?
I:Absolut pe toata lumea:cu povesti poti certa si seful si soacra, pe colegii mai spinosi. Prima oara am incercat intr-o situatie foarte dificila de a intra la un curs, mi se aduceau tot felul de argumente contra si-n perioada aceea strangeam povesti pt a putea certa cu povesti si am zis hai sa aplic.Povestea cu care am reusit sa intru la curs este o poveste f veche, despre Grigore Moisil. Pe vremea comunistilor le venise ideea ca profesorii sa stea mai mult de 5 6 ore la scoala, si s-a hotarat ca profesorii trebuie sa stea 8 ore la scoala.Grigore Moisil avea o voce asa pe nas si a spus:”Voi aveti nevoie de fundul meu sau de capul meu?”. Cu aceasta poveste am reusit sa ma inscriu la curs. Calitatea pe care o are intotdeauna povestea, aceea ca merge direct la inima omului si sa stiti ca pe parcursul anilor cat am certat cu povesti sau am incercat sa fac ceva cu povesti am reusit.
Cristina Negrut:Rolul povestii este intr-adevar f importanta. Eu incep cu povesti cursurile si le termin tot cu povesti. Povestea este cea care schimba nu pt ca celalalt isi doreste sa schimbe ceva neaparat in relatia cu tine, ci pt ca tu decizi ascultand povestea ca iti va fi mai bine schimbanad. Tu decizi asta pt ca starea ta sufleteasca te schimba, te face sa reflectezi la tine insuti, la actiunile tale, si sa schimbi pt ca vrei tu, nu pt ca-ti cere cineva oricat de relational ti-ar cere.
A:Unde gasiti povestile?
I:Povestile le gasesti in toate cartile, in ceea ce povesteau toti, gaseam povesti sau mici secvente care se puteau transforma in povesti. Oamenii iti dau povestea, prietenii, colegii, toata lumea. Nu e nevoie de un dar special pt a gasi povestea care sa ajunga la inima; e nevoie de putina deschidere si preocupare, sa vrei sa poti certa cu povestea pe cel din jur.
A:Ce zic elevii dumneavoastra?
I:Binenteles ca-mi spun sa le mai povestesc, dar este o mare nevoie a fiecarui om o nevoie de poveste, de imagine, imaginea construieste pe dinauntru,si este foarte importanta, iar in povesti daca cautam si suntem putini atenti sunt numai imagini. Aceste imagini iti deschid un anumit orizont, univers, si te deschid interior. Asa poti sa vezi lucrurile altfel.
Povestea are o simbolistica foarte clara si atunci copiilor le este mult mai simplu sa deosebeasca ce este bun si ce e rau. Si chiar daca nu avem studii de simbolistica, in interiorul nostru noi le primim si le decodam.
A: Ce povesti ne mai spuneti?
I: O poveste f scurta, o pilda chinezeasca, pe care o putem spune unui copil care ia toate jucariile celorlalti copii, sau un sef care se gandeste doar la el.Se spune ca un intelep chinez a avut norocul sa viziteze iadul si raiul , a vazut o gramada mare de orez apetisant. In jurul gramezii erau o multime de oameni slabi, imfometati care nu puteau manca pt ca aveau niste baghete foarte lungi, cat niste lopeti de mari si nu puteau sa duca mancarea la gura. Speriat, intristat inteleptul merge in rai si acolo iarasi o gramada mare de orez si in jurul lui oameni fericiti care mancau, pt ca ei cu aceiasi bagheta lunga isi dadeau unul altuia sa manance.
A:Ce aduce povestea in relatia parinte copil din punctul trainerului de vedere?
Cristina Negrut: Aduce relatia in fata amandurora, pt ca o poveste spusa sau citita se adreseaza de la inima la inima, faptul ca dorim noi incepem sa zicem povestea, dorim sa corectam un comportament.Primul lucru pe care o poveste il face este sa ne aduca in fata relatia. In clipa in care noi vedem relatia, si o hranim cu o poveste; acea relatia este minunata. Nu fac morala, ci insamantesc ceva bun este o relatie in care eu insumi traiesc intens capatul meu de relatie. Este primul castig pe care un dascal sau un parinte il are spunand poveste. Este o mare diferenta intre a citi o poveste si a o spune pur si simplu. Bunica mea stia multe basme pe care mi le povestea in copilarie; a povesti are un farmec aparte, bunicii, bonele, oamenii adulti cu siguranta stiu povesti pot sa incerce sa le repovesteasca copiilor;cand cititim nu reusim sa creem in interior acea lume despre care povestim; in momentul in care spun povestea fara sa am o foaie in fata atunci in interiorul meu se deruleaza toate acele imagini, ca intr-un film si de paft aceasta are putere asupra celulilat, da valoare in fata celui care asculta; impactul este unul extraordinar, pt ca sunt f atenti la gesticulatie, la vorbe.Este o intalnire in registrul imaginar. Ce poate face o poveste mai minunuat decat sa intre in registrul imaginar al copilului!
Am propus odata unei edituri sa publice o astfel de carte cu povesti pt a certa mi s-a raspuns ca oamenii nu au timp. Intr-adevar nu avem timp, dar este grav daca am ajuns la concluzia ca nu avem timp pt copilul meu, pt sotul, pt omul alaturi de care lucrez, si pana la urma avem timp cat ne propunem sa avem. Numai punandu-ne niste probleme vis-a-vis de a certa,numai faptul ca mi-am propus sa gasesc povesti cu care sa “cert”, nici nu aveti idee cate ferestre mi-a deschis si in momentul asta am 360 povesti. Daca iti propui sa iesi din toate situatiile dificile at poti sa reusesti cu aceste povesti.
A: Care este mecanismul de a certa cu poveste?
I:Este foarte simplu: te linistesti pe dinauntru, sa te umpli de iubire si atunci sa gasesti o poveste si din aceasta poveste, toata iubire din sufletul tau sa o oferi celuilalt, sa te indrepti spre cel de langa tine cu iubire.
Sa spunem o poveste pt un copil care rupe foaia pt ca nu a facut bine tema, o poveste pt cineva care are sentimentul ca a ratat, o poveste de cum poti transforma raul in bine.
“Un print iubit de supusii sai, a dorit sa se casatoreasca si la logodna a dorit sa-i daruiasca un minunat inel din diamant, frumos lucrat pe masura iubirii sale pt fata. A chemat pe cel care se ocupa cu aceasta si l-a rugat sa faca un inel din diamat frumos. Din pacate giuvaiergiul a gresit, si a zgaraiat diamantul. Suparat peste masura, a mers totusi sa-si marturiseasca greseala si astfel in toata imparatie ca printul nu putea darui fetei un inel pt ca diamantul cel minunat fusese minunat. Seara la palat a sosit un giuvaiergiu, care era cam batran, care nu prea mai lucra, dar vroia sa-l ajute. A luat diamantul si a doua zi s-a intors cu acel diamant pe care crustase un minunat trandafir iar zgaraietura devenise codita trandafirului”. Orice gest rau poate deveni baza unui inceput bun. Povestea aceasta arata faptul ca am dreptul sa gresesc si deasemenea hotararea de a darui.
A certa cu povesti poate deveni o arta, si poate sa construiasca o relatie.Pana la urma povestea declanseaza nevoia de alta poveste.
Povestea raspunde nevoii de vis si nevoii de absolut, nevoia de Dumnezeu.
Cum reactioneaza copii mai mici? Sunt mai deschisi la poveste decat cei mari.
Nu as folosi cuvantul deschis, la copilul mic se vede clar ca este o nevoie a lui pe care el si-o exprima in mod foarte clar. Daca intrebati un copil de 3-4 anisori daca vrei sa-i spui o poveste, o sa spuna un da foarte mare, o sa raspunda cu toata fiinta lui.Prin poveste se echilibreaza temperamentele.Povestea poate deveni o baza pt mai tarziu in a gasi resursele pt a ne lupta cu raul pe care-l intalnim in destinul nostru.
Povestea ne poate aduce spiritualul in viata noastra, ne ajuta sa comunicam, ne aduce ceva bun, adevarat, frumos.