Mulți dintre noi avem senzația, înainte de a deveni părinți, că suntem foarte echipați pentru acest rol. Ne gândim că natura ne-a înzestrat cu abilități extraordinare pentru a face față îngrijirii copilului, dar ajungem curând, după euforia întâlnirii cu nou-născutul, să ne confruntăm cu o realitate caracterizată de oboseală, lipsa somnului, griji și nesiguranță.
Despre ce este cu adevărat important să știm, ca părinți, înainte de nașterea copilului, și despre cum putem transforma timpul petrecut împreună cu el într-un timp de calitate a povestit Matei Stănculescu – psihoterapeut, coach și trainer, co-fondator al Centrului EKA și DadsAround – într-un nou episod din seria de podcasturi video „Conectați în siguranță”.
Alături de Adriana Irimescu, gazda emisiunii, Matei Stănculescu a împărtășit din propria experiență de tată, dar și din experiența sa de psihoterapeut, despre lucrurile pe care el le consideră cu adevărat importante de făcut înainte de nașterea copilului: discuțiile esențiale despre creșterea copilului. Acestea trebuie să aibă loc înainte de naștere, pentru a evita neînțelegeri și conflicte ulterioare.
Un copil aduce schimbări majore în dinamica unui cuplu, iar părinții trebuie să fie pregătiți să le gestioneze împreună. Printre subiectele importante care trebuie discutate înainte de naștere se numără:
- Îngrijirea copilului: Cine se ocupă de hrănire, schimbatul scutecelor și alte aspecte zilnice?
- Somnul copilului: Va dormi cu părinții, în pătuț separat sau într-o cameră proprie?
- Diversificarea alimentației: Ce metodă se va folosi și când va începe?
- Învățarea la oliță: Când și cum va fi abordată această etapă?
- Tipul de educație: Grădiniță privată sau de stat? Montessori, Waldorf sau sistem clasic?
Dacă aceste subiecte nu sunt clarificate din timp, fiecare părinte va acționa conform propriului instinct, ceea ce poate duce la diferențe de viziune, frustrări și chiar conflicte. De aceea, părinții care stabilesc din timp un plan comun reușesc să evite multe tensiuni și frustrări.
Prin urmare, comunicarea deschisă și planificarea conștientă sunt cheia unei familii armonioase, în care copilul se poate dezvolta echilibrat și fericit.
Construirea unui atașament sănătos în primul an de viață
Un atașament sănătos al copilului se bazează pe părinți echilibrați și pe un mediu de familie stabil. Primele 12 luni sunt esențiale pentru dezvoltarea emoțională a copilului și pentru felul în care acesta va percepe lumea, explică Matei Stănculescu.
În primul an de viață, copilul explorează lumea prin simțuri, iar contactul fizic este fundamental. Ținutul în brațe, mângâierile și prezența constantă a părinților contribuie la siguranța sa emoțională.
Unii părinți se tem că anumite obiceiuri de somn pot deveni greu de schimbat, însă diversificarea experiențelor este cheia adaptabilității copilului. De exemplu, copilul poate uneori să adoarmă în brațe, alteori singur și alteori în pătuț. Astfel, învață să accepte schimbările mai ușor.
Implicarea ambilor părinți este esențială, nu prin împărțirea rigidă a timpului, ci prin participarea activă la joacă, îngrijire, ritualul de culcare, hrănire, băiță și ieșiri în aer liber.
Când copilul înțelege că se poate baza pe ambii părinți, nu doar pe unul, el devine mai echilibrat emoțional. Dacă doar unul dintre părinți devine punctul principal de referință (de obicei, mama), despărțirea temporară de acesta poate fi dificilă.
Importanța ritualurilor și a poveștilor
Mulți părinți se întreabă: „Ce înțelege un bebeluș din povești?”. Răspunsul este simplu: chiar dacă nu înțelege fiecare cuvânt, ritualurile îi oferă stabilitate și siguranță. Dacă în fiecare seară i se citește o poveste, el va asocia această activitate cu somnul și confortul.
Matei Stănculescu citează chiar un studiu care arată că tații care citesc povești înainte de culcare contribuie semnificativ la dezvoltarea cognitivă a copilului. Motivul? Tații sunt mai expresivi și jucăuși când citesc, ceea ce stimulează imaginația și dezvoltarea limbajului.
Primii șapte ani din viața unui copil sunt fundamentali pentru dezvoltarea sa
Expresia „cei șapte ani de acasă” nu este doar o vorbă din popor, ci o realitate profundă. În această perioadă se conturează omul care va deveni mai târziu. Convingerile, valorile, felul în care privește lumea, încrederea în sine sau, dimpotrivă, tendințele de autosabotare – toate își au rădăcinile în acești ani. Aproape 90% din personalitatea noastră se formează în această etapă, ceea ce face ca fiecare an, fiecare experiență să fie extrem de importantă.
În primul an de viață, cel mai important aspect este atașamentul și sentimentul de siguranță pe care copilul îl dezvoltă față de părinți. Dacă această siguranță este fragilă, mai târziu poate duce la un atașament anxios, la îndoială de sine, la hipervigilență sau la alte dificultăți emoționale. De aceea, părinții trebuie să-i ofere copilului cât mai multă stabilitate, iubire și prezență activă, astfel încât acesta să se simtă protejat și acceptat necondiționat.
După primul an, lucrurile încep să se schimbe treptat. Între un an și trei ani, copilul are nevoie de mai mult spațiu pentru a explora lumea și pentru a începe să se descurce pe cont propriu în anumite situații. În această etapă, unul dintre cele mai mari cadouri pe care părinții i-l pot oferi este… plictiseala! Deși mulți părinți se străduiesc să-i ofere copilului activități în fiecare moment al zilei, adevărul este că plictiseala este esențială pentru dezvoltarea imaginației. Când copilul nu primește o distracție predefinită, își caută singur modalități de a-și ocupa timpul, iar acest proces stimulează creativitatea și autonomia.
Dacă în primele 12 luni copilul își explorează propriul corp – mâinile, picioarele, fața –, începând cu vârsta de un an, el începe să descopere și lumea exterioară. Construiește case din perne, își face corturi din pături, încearcă să înțeleagă cum funcționează obiectele din jur. Acum este momentul în care părinții pot să-i pună la dispoziție jucării care stimulează creativitatea: cuburi de lemn, piese mari de Lego moi și sigure, creioane de ceară pentru mâzgălit, plastilină, nisip, făină – orice îl ajută să experimenteze și să-și dezvolte simțurile.
Dar explorarea nu trebuie să se limiteze doar la jucării. Implicarea copilului în activitățile zilnice ale părinților este la fel de importantă. Mulți părinți separă viața de familie în două lumi distincte: „Nu pot să gătesc pentru că trebuie să am grijă de copil.” Dar realitatea este că un copil poate fi parte din activitățile zilnice ale familiei. Poate rupe pătrunjel, poate modela aluat, poate sorta legume. Această participare activă nu doar că îi oferă un sentiment de apartenență, dar îl ajută să-și dezvolte abilități și să învețe prin experiență.
În esență, primii ani din viața copilului sunt o combinație între siguranță, explorare și independență. Părinții nu trebuie să creeze un program rigid sau să fie mereu în căutarea unor activități sofisticate. Simpla prezență, spațiul pentru creativitate și implicarea în viața de zi cu zi sunt elementele care construiesc un atașament sănătos și o dezvoltare armonioasă.
Află mai multe despre cum pui bazele unui atașament sănătos cu copilul tău bebeluș și preșcolar urmărind discuția Adrianei Irimescu cu Matei Stănculescu în cadrul podcastului „Conectați în siguranță”:
