În noua serie de podcasturi video „Conectați în siguranță”, Adriana Irimescu discută cu invitații ei – specialiștii în parenting și educație – despre ce înseamnă cu adevărat timpul de calitate petrecut împreună cu copilul, indiferent de vârsta sa.
Invitată în primul episod al podcastului, Cristina Elena Neguț, Ambasador al ecologiei relaționale, povestește despre importanța conectării autentice dintre părinți și copii și despre modul în care această legătură poate fi menținută și întărită pe termen lung. Ea evidențiază trei piloni principali ai conectării: ascultarea activă, crearea unor ritualuri zilnice de relaționare și cunoașterea limbajelor de iubire specifice fiecărui copil.
Cristina Neguț descrie relația dintre părinte și copil ca pe o grădină vie, care necesită atenție și îngrijire constantă din partea ambilor „grădinari” pentru a înflori. Aceasta implică o abordare activă și continuă, deoarece fiecare gest și acțiune poate hrăni sau, dimpotrivă, poate slăbi relația. Ea subliniază că, pentru a fi eficientă, conectarea cu copilul ar trebui să fie naturală și continuă, în funcție de fiecare moment trăit împreună.
„Atunci când privim relația dintre părinți și copii ca pe ceva viu, ceva ce poate fi însuflețit de acțiunile noastre, de gesturile noastre, de privirile noastre, atunci conectarea devine ceva firesc, natural; e ceva ce există în noi” explică ea.
Ascultarea activă este primul pas către o legătură profundă și autentică. Însă ascultarea activă înseamnă mai mult decât a auzi ce spune copilul; este un exercițiu de deschidere și empatie față de trăirile și emoțiile acestuia, chiar și atunci când sunt exprimate indirect. Ca părinți, trebuie să învățăm să „citim” nu doar cuvintele, ci și gesturile și expresiile copilului, pentru a înțelege mesajele ascunse. De exemplu, în momentele de frustrare, copiii pot spune lucruri dure, dar un părinte conectat va reuși să vadă dincolo de aceste cuvinte și să identifice nevoia de atenție, sprijin sau înțelegere.
Ascultarea este, însă, un proces care începe din interiorul părintelui: acesta trebuie să-și recunoască și să-și gestioneze propriile emoții înainte de a răspunde copilului. Cristina subliniază că, uneori, e nevoie ca părintele să facă un pas înapoi și să-și acorde un moment de reflecție pentru a răspunde într-un mod adecvat. De asemenea, ascultarea activă implică renunțarea la dăscălirea constantă și la corectările care pot inhiba copilul. În schimb, părintele trebuie să fie prezent și empatic, recunoscând nevoile reale ale copilului și oferind o reacție echilibrată.
Ritualurile zilnice constituie al doilea element important pentru menținerea legăturii dintre părinte și copil. Nu e nevoie ca aceste ritualuri să fie elaborate, dar ele sunt esențiale pentru a crea o rutină afectivă, care să securizeze relația. Fie că este vorba despre o îmbrățișare dimineața sau despre un joc de seară, aceste momente de intimitate transmit copilului sentimentul de stabilitate și apartenență, dându-i siguranța că este iubit și susținut. „Ritualurile (…) au acest dar, de a ne securiza cumva, adică noi ne despărțim, dar ne despărțim pentru o perioadă mică de timp”, spune Cristina.
Ea sugerează că aceste ritualuri pot varia în funcție de vârsta copilului: de la gesturi simple, cum ar fi masajul bebelușului după băiță, până la discuții relaxate cu adolescenții înainte de culcare. Ceea ce este esențial este ca ritualurile să fie constante, indiferent de vârstă, și să fie construite împreună cu copilul, astfel încât să reflecte personalitatea și nevoile acestuia. De asemenea, un ritual nu trebuie să dureze o veșnicie, ci să fie doar un moment de reconfirmare a legăturii speciale dintre părinte și copil, oricât de scurt ar fi acesta.
Al treilea aspect crucial în conectarea eficientă dintre părinte și copil este cunoașterea limbajului de iubire al copilului. Citându-l pe Gary Chapman, autorul cărții „Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor”, invitata Adrianei Irimescu spune că fiecare copil își exprimă și primește afecțiunea într-un mod unic. Unii copii au nevoie de timp petrecut împreună, în timp ce alții se simt iubiți prin îmbrățișări, prin cuvinte de încurajare sau prin mici gesturi de ajutor. Când părintele identifică și înțelege limbajul de iubire al copilului, poate adapta modul în care îi oferă afecțiune astfel încât copilul să se simtă cu adevărat conectat.
Cristina Neguț subliniază importanța calității timpului petrecut împreună, explicând că doar câteva minute de atenție reală și dedicată pot face o mare diferență în relația dintre părinte și copil. Ea sugerează părinților să-și creeze mici „rezervoare de iubire” în care să adauge zilnic timp și afecțiune, astfel încât copilul să fie „plin” emoțional și să se simtă securizat și valoros. Această conectare regulată și autentică cu copilul are un impact profund, chiar și în situații dificile, când părintele reușește să comunice mai ușor cu copilul.
Nu în ultimul rând, părintele are nevoie și de o conexiune sănătoasă cu sine însuși pentru a-și îndeplini rolul de susținător. De altfel, înaintea oricăror relații, fiecare are relația cu el însuși. Și este necesar ca păruntele să-și gestioneze propriile emoții și să-și aloce timp pentru autocunoaștere și echilibru emoțional, pentru că doar așa poate ajunge la o stare de calm și deschidere față de nevoile copilului. În acest sens, Cristina recomandă părinților să-și acorde câteva momente zilnice de introspecție sau reflecție, în care să-și recunoască și să-și elibereze stresul, pentru a putea întâmpina copilul cu o atitudine echilibrată.
„Prezența – aici și acum – în relația cu copiii, pur și simplu deschide relația. Noi, ca părinți, credem că e nevoie să spunem tot timpul ceva, să facem tot timpul ceva, sau să le spunem lor ce să facă, sau ce să nu facă. (…) Dar nu e nevoie să facem tot timpul ceva, e nevoie să fim aici și acum în relația cu ei”, consideră Cristina Neguț.
Află mai multe despre cum te poți conecta cu copilul tău urmărind dialogul dintre Adriana Irimescu și Cristina Elena Neguț:
