Știați că adesea, cel mai productiv și mai bun lucru pe care îl poți face pentru tine este să te relaxezi? Să încerci să găsești echilibrul de care mintea, în egală măsură și trupul, au nevoie. Să fii atent la ceea ce propriul organism îți transmite și să acorzi importanța stărilor pe care ți le arată zilnic, ușor, fără să te deranjeze prea mult. Dar care, în timp, pot deveni devastatoare.
Ne-am obișnuit să ne aruncăm în ritmuri amețitoare de muncă, de activități multiple și solicitante, cu termene limită de îndeplinit, punând noi înșine o presiune profesională asupra noastră greu de dus, spunându-ne în permanență: „Încă puțin, termin și această sarcină și apoi mă liniștesc!”.
În realitate, sunt doar vorbe cu care ne păcălim mintea, pentru a putea să continuăm într-un ritm, care, la un moment dat, ne va cere socoteală.
Când este bun stresul pentru organism și când nu?
„Uităm să ne relaxăm și să îmbinăm productiv munca cu odihna”, ne spune medicul primar neurolog Gabriela Vulpe, aflată în dialog cu Simona Bălănescu, în cadrul unui podcast realizat cu sprijinul Aquilea EnRelax, supliment alimentar, care susține relaxarea, prin ingrediente standardizate 100% naturale, precum valeriana, floarea pasiunii și păducelul.
Stresul, însă, nu este considerat mereu un factor nociv pentru organism. Din contră! Stresul, în fază acută, poate chiar să stimuleze organismul, sistemul imunitar și pe cel nervos, ducând la reacții mult mai complexe, inclusiv la nivelul creierului. ”Devine un stimulator al emoțiilor, al limbajului și chiar ne găsește resursele cu ajutorul cărora putem să facem față, ne motivează și ne impulsionează”, explică medicul neurolog.
Urmărește integral discuțiile realizate de Simona Bălănescu cu medicul Gabriela Vulpe: AICI și AICI.
Ce se întâmplă însă, atunci când stresul devine cronic?
O impregnare a stresului pe termen lung duce la reacții negative asupra întregului corp, nu numai asupra creierului. Prin stimularea activă a hormonilor de stres, e stimulat creierul.
„O parte a creierului care recepționează acești hormoni ce sunt în exces în sange, în momentul stresului profund, dar și în perioade critice, poate fi afectat pe termen lung, putând avea reacții ireversibile”, explică medicul neurolog.
Simptomele fizice, cum ar fi durerile de cap, tensiunea la nivelul gâtului și a umerilor, amețelile, oboseala și somnul neodihnitor, toate pot fi rezultatul supraîncărcării de stres. Îngrijorarea, concentrarea slabă, dificultățile în luarea deciziilor, gândurile incontrolabile reprezintă efecte ale unui stres profund, resimțit atât la nivelul corpului, cât și al creierului. Se adaugă aici și simptomele emoționale precum iritabilitate, sentimentul de copleșeală, anxietate, stimă de sine scăzută și depresie. O persoană aflată într-o stare crescută de stres poate adopta, în timp, chiar un comportament agresiv sau defensiv.
Pericolul de ”burnout”
Recent, au fost publicate și rezultatele unui studiu care demonstrează că stresul afectează calitatea somnului a peste 61% dintre români. ”Somnul nu mai este de calitate. În realitate, numărul oamenilor care suferă din pricina unui somn chinuitor poate fi mult mai mare”, este de părere medicul neurolog Gabriela Vulpe, atenționând asupra riscului uriaș de a ajunge foarte ușor să intrăm în așa numita stare de ”burnout”.
„Chiar și atunci când îți faci activitatea de zi cu zi cu plăcere, cu bucurie, se poate instala starea de burnout, de epuizare dusă la extrem. Suprasolicitarea pe termen scurt, explică medicul, e benefică. Pe termen lung însă, avem nevoie de relaxare, de liniște și de pace. De timp dedicat nouă”.
În astfel de momente, când simțim că nu mai putem face față, când, deși am epuizat toate tehnicile de relaxare, corpul nostru nu poate să iasa din starea de stres, de oboseală, de lipsă de motivație, se impune consultarea unui medic specialist.
Beneficiile relaxării
Astfel, lucrul pe care noi înșine îl putem face pentru noi, cu conștiinciozitate, este practicarea relaxării, esențială pentru gestionarea stresului. Mai ales că studiile au arătat că relaxarea este cea care ajută la încetinirea ritmului inimii și ține în frâu tensiunea.
Când ne relaxăm, fluxul de sânge din organism crește, oferindu-ne mai multă energie. Ne ajută să avem o minte mai calmă și mai clară, ceea ce duce la gândire pozitivă, concentrare mai bună, stimulează memoria și susține capacitatea de a lua ușor decizii. Relaxarea ne încetinește ritmul cardiac și ameliorează tensiunea arterială. De asemenea, ajută la digestie, deoarece absorbim nutrienții esențiali mai eficient.
„Tehnicile de relaxare pot fi diferite pentru fiecare individ în parte”, ne spune medicul primar neurolog.
Concentrarea pe respirație, meditația, rugăciunea, gândul bun pe care să-l avem în fiecare dimineață sunt tehnici demne de luat în calcul. Relaxarea progresivă a mușchilor, plimbările în aer liber, vizionarea unui film, practicarea sportului preferat, muzica, dansul pot duce, de asemenea, la încărcarea bateriilor. Nu trebuie ocolite nici suplimentele. Demn de luat în seamă este Aquilea EnRelax, un supliment alimentar cu ingrediente standardizate 100% naturale, precum valeriană, floarea pasiunii și păducel, binecunoscute pentru efectele lor minunate. Rădăcina de valeriană este extrem de eficientă pentru calmarea emoțiilor în situații de stres. Poate reduce, de asemenea, reacțiile fizice în timpul situațiilor stresante, încetinește ritmul cardiac și reduce tensiunea arterială. Nici păducelul nu se lasă mai prejos. Studiile arată că această plantă are proprietăți calmante și sedative, fiind eficientă în ameliorarea stărilor de anxietate, nervozitate și în tratarea insomniei.
Așadar, metode prin care ne putem relaxa mintea și trupul sunt multiple și la îndemâna noastră, a tuturor. Depinde de fiecare dintre noi să avem dorința și stăruința de a fi permanent în echilibru și de a pune mereu, pe primul loc, sănătatea și starea noastră de bine.
