Copiii au uneori multe teme pentru acasa si nu au destul timp pentru a invata. Ca parinte, incerc sa-i organizez timpul astfel incat rezultatele sa fie cat mai bune.
Psihologul Delia Goia ne ajuta cu cateva tehnici de invatare si ne vorbeste despre “a invata sa inveti”.
Interviu realizat de Adriana Titieni in cadrul emisiunii „Meditatii pentru parinti”
D.G.: Sunt psiholog, am lucrat mai multi ani in educatie, in diverse medii, ONG-uri cat si in scoala. Acum lucrez la Institutul de Stiinte ale Educatiei, unde ma ocup de cercetari in domeniul educatiei si proiecte europene, institut care incearca sa implementeze politicile europene in educatie. Mai am un ONG, Asociatia Evolution, un ONG tanar, de doi ani, prin care ajutam copiii cu probleme de invatare, copii care vin din familii cu probleme sociale, probleme economice mari, si care sunt in general de etnie rroma.
A.T.: Sa ne intoarcem la tema noastra, a invata sa inveti. Eu vreau sa deschid un nou capitol la “Meditatii pentru parinti”, vreau sa aduc oameni care sa implementeze in sistemul de educatie din Romania (care este rigid si invechit), programe noi, europene care s-au dovedit a fi de succes sau programe europene care sunt incercate in diverse tari. O sa ne vorbesti astazi despre acest ghid al activitatilor pentru “a invata sa inveti” in scoli, un ghid care a fost deja implementat intr-o misiune pilot, si care a avut un mare succes si chiar va fi raspandit.
D.G.: E adevarat, este un ghid care a fost implementat in cinci tari: Romania, Polonia, Italia, Danemarca si Marea Britanie. Ghidul contine activitati de facut la clasa, contine instructiuni de cum sa gestionezi grupul, dar are si multe fise care pot fi aplicate individual, pe care le pot folosi si parintii cu copiii lor, sau copiii mai mari sa se ajute singuri sa invete folosindu-se de aceste fise.
A.T.: Aveti de gand sa publicati ghidul acesta?
D.G.: Da, sigur. Deocamdata a fost aplicat in doua scoli din fiecare dintre aceste cinci tari; aceasta a fost versiunea pilot. Adica noi am testat-o, am facut acest ghid, si apoi l-am testat efectiv in aceste scoli. Au venit niste feed-back-uri, vom face cateva modificari minore, dupa care el va fi publicat in varianta finala, in mod oficial in alte 10 scoli din cele cinci tari, va fi disponibil pe site-ul proiectului, poate fi descarcat liber si este finantat de Comisia Europeana.
A.T.: Eu l-am rasfoit putin si mi se pare foarte interesant. Te rog sa povestesti, sa ne reamintesti cum s-a desfasurat, cui s-a adresat si cum a fost primit in aceste cinci tari, dupa care am sa te rog sa dai cateva exemple din acest ghid.
D.G: In prima faza proiectul a fost dedicat copiilor de peste 14 ani. In Romania au fost doua scoli: Colegiul National Octav Onicescu si Scoala Nr.137, clasa a VII-a si a VIII-a si respectiv a IX-a si a X-a, care au petrecut saptamani bune cu acest ghid. A fost aplicat la clasa, a fost unul inovativ si pentru celelalte tari participante la proiect, pentru ca nu a fost aplicat de catre profesori pentru elevi, ci de catre unii dintre elevi, catre colegii lor. Unii dintre elevi au fost formati ca mediatori ai activitatilor si au dat mai departe colegilor lor, cu rezultate foarte interesante pentru noi, si nu numai. Reactiile au fost multe. Imi amintesc de un baiat de clasa a IX-a care mi-a spus: “ma voi gandi de doua ori, inainte de a deranja ora, pentru ca mi-am dat seama ce insemna sa stai in fata a 20 si ceva de oameni de varsta mea care poate nu au chef sa te asculte si ce insemna sa-i faci sa fie atenti la tine fara sa tipi la ei sau sa faci lucrurile care noua nu ne plac”. Cred ca asta a adus si un plus profesorilor de scoala. El a spus “mi-am dat seama ca profesorii sunt oameni” iar referitor la continutul efectiv, majoritatea elevilor au spus ca vor sa aiba astfel de continuturi in programa lor obligatorie, la fiecare materie. Le-ar placea ca la inceputul anului scolar sau la inceputul semestrului sa petreaca o saptamana-doua cu profesorul discutand despre cum o sa invatam noi la o anumita materie. Sa discute lucrurile explicit, nu sa le deduca; unii sunt mai buni in a le ghici, altii nu se prind asa de repede si le-ar placea sa faca lucrul asta cu profesorul la clasa.
A.T.: Probabil ca au nevoie de motivatie, pentru ca toata lumea stie ca programa scolara din Romania este foarte incarcata. Ea a mai fost imbunatatita pe ici pe colo dar nu cu o anumita logica. Cred ca daca tu stii de ce inveti un anumit lucru, poti sa decizi ca nu-l inveti macar in deplinatatea cazului.
D.G.: E foarte important ce ai spus, pentru ca o componenta importanta este motivatia. Tot ce vine pe un fundament slab in sensul asta, da esec. E foarte important de ce invat lucrul asta, la ce-mi ajuta sau, cum ai spus si tu, de ce nu invat. Celelalte tehnici, cum ar fi analogiile, cum sa facem un rezumat, cum sa luam notite, trebuie sa fie construite pe un fundament. Pot interveni si parintii cu tehnici noi, fiecare om poate inventa noi tehnici de invatare. Gasim tehnici de invatare in ghiduri, dar fiecare copil, daca are incredere in el si daca partea afectiva este solida, poate sa isi inventeze o noua tehnica de invatare adaptata lui si altora. Nu poate fi facuta o lista exhaustiva cu tehnicile de invatare. Copiii trebuie sa invete sa fie deschisi. Am intalnit copii de 13 ani intr-o scoala din Marea Britanie care tineau speech-uri complexe si faceau poante intre ei, explicand ca scoala i-a invatat asta.
A.T.: Ma uit la ghid si vad ca este impartit pe trei categorii: dimensiunea afectiva, cognitiva si cea metacognitiva. Am sa te rog sa ne expui aceste amanunte, astfel incat parintii sa devina interesati de ghidul respectiv si o sa le reamintim de unde il pot procura.
D.G.: Dimensiunea afectiva este cea de care am vorbit deja: a avea incredere in tine, a te simti bine cu tine ca om care invata, daca stii ca gresesti nu inseamna ca esti un copil prost, ci ca ai facut o greseala.
Dimensiunea cognitiva se refera la ceea ce intelegi, cum te organizezi, toate tehnicile de studiu, iar dimensiunea metacognitiva se refera la felul in care reflectezi asupra propriei tale experiente, si asta este foarte important. Studiile demonstreaza ca diferenta dintre cei care au foarte mare succes academic si cei care nu au succes, nu sta in partea cognitiva, in ceea ce numim noi inteligenta sau abilitati, ci in partea metacognitiva, adica cat de mult timp petrec gandindu-se la ceea ce au facut. Am luat 7 la istorie. Cat de mult timp petrec sa-mi amintesc cum am invatat, ce a mers bine, ce a mers rau, ce pot sa schimb de acum inainte, cum relationez eu cu ceea ce mi s-a mai intamplat, cum invat din exemplele altora si din propriile exemple. Asta e partea metacognitiva, reflectarea. Multi ar spune ca e o capacitate a adultilor, ca un copil nu are cum sa reflecteze insa aceste lucruri pot fi facute de la varste foarte mici, daca parintii ii incurajeaza pe copii si cand ii intreaba cum a fost la scoala nu se multumesc doar cu un “a fost bine” ci ii intreaba mai departe “ce ti-a placut, ce nu ti-a placut si de ce?”. Astfel dezvolti copilului abilitatea de a reflecta asupra propriei persoane.
A.T.: As vrea sa ne intoarcem la dimensiunea cognitiva si sa ne expui 2-3 tehnici de invatare, pentru inspiratie.
D.G.: Una dintre tehnici care este prezentata in ghid si nu m-am gandit ca va avea un succes atat de mare in toate tarile, a fost cum sa asculti la ore. Parintii si profesorii le spun copiilor doar: “fii cuminte si asculta”. Dar cum sa ascult, daca mie nu-mi place ce se spune acolo? Nici nu ma intereseaza si nu-mi place nici profesorul. Cum sa stau 50 de minute si sa ascult? Daca subiectul este interesant, profesorul e bun, atunci lucrurile sunt rezolvate. Dar cum fac eu sa ascult si sa nu iau nota mica, daca nu-mi place? Este prezentat acolo si se discuta in grup cu copiii cum faci in situatia asta. Ar putea si parintii sa faca acelasi lucru cu copiii, se numeste “ascultare activa”, adica important este ca ai 50 de minute ale tale, e timpul tau. Daca tu il pierzi, este propriul tau timp pe care l-ai pierdut, nu al profesorului. Atata timp cat stai, trebuie sa inveti ceva din timpul tau si sa-ti pui tot felul de intrebari.
O alta metoda ar fi analogia, care poate fi folosita la orice materie, in care incerci sa cunosti un concept nou, incerci sa il asemeni, sa il compari cu un concept pe care deja il stii si exemplele pot fi variate si multe. E iarasi o metoda in care gandesti activ. Daca o sa cititi ghidul veti vedea ca toate metodele se bazeaza pe gandire activa si creativa, critica. Nu receptez ceva pasiv, pentru ca sansa ca ceva receptat pasiv sa ramana este foarte foarte mica. Site-ul este www.prestoproject.eu , tradus in toate limbile implicate in proiect.
