Subiectul războiului este extrem de sensibil și e normal să ne fie dificil să-l abordăm, mai ales cu cei mici. Dar, dacă ne gândim că tema războiului este oricum prezentă în rândul copiilor – ei fiind expuși, vrând-nevrând, la știri și informații răspândite de colegi, prieteni și cunoscuți -, ne dăm seama că noi, părinții, suntem cei mai potriviți să purtăm aceste discuții grele.
Gabriela Maalouf, psihoterapeut și psihologul școlar, ne recomandă să abordăm subiectul cu calm și responsabilitate, având mare grijă la modul în care le transmitem copiilor informațiile, dar și propriile emoții. Totodată, trebuie să luăm în considerare stresul pe care pandemia l-a adus deja în viața copiilor și să nu le creăm temeri excesive.
În acest sens, e de preferat să evităm ca, atunci când suntem în preajma copiilor, să discutăm în exces detalii privind războiul (numărul de victime, operațiuni militare sau posibile viitoare consecințe ale războiului).
Citește și:
Scurt ghid pentru părinți: Cum îi securizăm emoțional pe copii și pe adolescenți în situația actuală
La ce să fim atenți când abordăm subiectul războiului cu copiii?
Cum le vorbim copiilor despre război?
Iată câteva întrebări utile ce pot fi adresate copiilor în discuțiile privind actualul război:
- „Ce ai auzit despre acest subiect?”
- „Ce știi despre subiect?”
- „Ce simți?”
- „Ce crezi?”
- „Care sunt neliniștile tale?”
- „La ce întrebări ai vrea să primești răspuns?”
E normal să fim anxioși și temători, dar ar fi bine să realizăm că descărcarea propriilor emoții în mintea fragilă a copiilor nu este o soluție. În schimb, putem aborda subiectul războiului cu copiii noștri discutând despre gândurile și emoțiile pe care le au în legătură cu ceea ce se întâmplă.
Putem discuta despre valorile morale asociate cu pacea și respectarea drepturilor omului, despre ce înseamnă un lider și care este procesul de vot, de alegere a unui lider.
Discuția despre actuala situație conflictuală poate oferi ocazia unei lecții de istorie, dar și de dezvoltare personală, care să consolideze valorile personale și ale familiei.
De asemenea, îi putem ajuta pe copii să înțeleagă ce pot face, cum se pot implica și cum pot ajuta, făcând cumpărături și donații sau chiar voluntariat (mai ales în cazul adolescenților).
Nu în ultimul rând, să ținem cont de emoțiile pe care ei le trăiesc și să le validăm, să știe că este firesc să se simtă anxiosi, confuzi, furioși sau triști cu privire la subiectul războiului.
Acest material a fost realizat de Gabriela Maalouf, psihoterapeut și psiholog școlar cu experiență de peste 10 ani în lucrul cu copiii.
