Desi originile carnavalului raman obscure, cei mai multi istorici sunt de acord ca festivitatile au la origine ritualuri din Egiptul Antic, inchinate zeului Osiris. Manifestari similare aveau loc in Grecia Antica si in Imperiul Roman.
Carnavalurile se desfasoara chiar inaintea Postului Pastelui, fiind astfel o ultima rabufnire a energiilor inainte de perioada de reculegere.
Termenul „carnaval” provine din dialectul milanez („carne vale”), inseamna literal „adio carne” si dateaza de la inceputul erei crestine, cand Biserica Catolica a hotarat ca festivitatile carnavalului sa aiba loc doar inaintea postului de reculegere. Cele
mai celebre carnavaluri sunt Carnavalul de la Venetia si carnavalul de la Rio de Janeiro.
Lansat in urma cu doua decenii, Carnavalul din Venetia a devenit in scurt timp evenimentul de la care nu lipsesc nici italienii, nici strainii amatori de distractie. Bogatia de semnificatii istorice, traditii si emotii autentice au facut sa renasca entuziasmul
localnicilor, dar mai ales cel al turistilor din toate colturile lumii.
Manifestarea este atat de bine organizata incat in cele 10 zile de petrecere au loc evenimente care sa satisafaca fiecare buzunar: de la defilarile de costume si masti, care sunt gratuite pentru oricine ajunge sa paseasca pe dalele din Piata San Marco, pana la balul de la Palatul Pisani-Moretta.
Istoria Carnavalului de la Rio de Janeiro incepe in secolul al XVI-lea, cand europenii încep colonizarea Americii si cand portughezii fondează (in anul 1502) pe malul Atlanticului un mic sat, pe nume Rio de Janeiro. In secolele urmatoare coloniştii aduc aici obiceiurile europene, printre care şi Carnavalul, iar sclavii negri aduşi din Africa isi vor grefa cultura pe obiceiul european, rezultatul fiind cel mai faimos carnaval din lume.
Timp de 4 zile, cele 14 scoli principale de samba din oras se intrec pe sambodrom, o arena lunga de 700 de metri pe care danseaza si defileaza cateva mii de oameni.
Judecatorul Carnavalului este Regele Momo, ales in fiecare an dintre cei mai grasi si mai simpatici oameni din oras.
Spre deosebire de carnavalul de pe strazi, la care participarea este gratuita, pentru Parada scolilor de samba turistii trebuie sa scoata bani frumosi din buzunar, insa investitia merita. Cele 14 scoli se dezlantuie pe Sambodrom intr-un maraton al rezistentei fizice, de la ora 21 pana in zorii zilei urmatoare. Primele sapte scoli defileaza pe Sambodrom duminica, iar celelalte in ziua urmatoare, luni. Fiecare scoala isi alege in fiecare an o tema, in functie de care sunt realizate costumele, dansurile si carele alegorice, fiecare avand la dispozitie intre 60 si 75 de minute pentru a se desfasura pe Sambodrom sub privirile spectatorilor si ale membrilor juriului.
Fiecare scoala de samba are dreptul de a defila cu sase pana la opt care alegorice si de a aduce pe Sambodrom pana la 5.000 de dansatori, dispusi in „aripi”. In fruntea acestora se afla „porta-bandeira”, o frumoasa dansatoare aleasa sa duca steagul scolii de samba, alaturi de un insotitor, „mestre-sala”, a carui sarcina este de a atrage prin dans atentia tuturor asupra tinerei. Cei doi joaca un rol foarte important in
competitie, prestatia lor contand foarte mult in punctarea scolii.
„Abre-Alas” este prima „aripa” a scolii de samba, si cuprinde cel mult 15 dansatori, care prezinta scoala si au rolul de a deschide defilarea tematica.
