Cum ii ajuta filosofia pe copii?

Ce iti vine in minte atunci cand te gandesti la atelierele de filosofie pentru copii de la Facultatea de Filosofie?

Crezi, poate, ca este o gluma, mai ales daca ai o reprezentare a filosofiei legata de scrierile unor autori precum Platon, Aristotel, Descartes, Kant, Nietzsche, Heidegger sau Wittgenstein. Ori iti imaginezi ca e vorba de copii super-dotati care citesc, intr-adevar, operele unor astfel de filosofi.

Ar mai exista varianta ca unii profesorii de la Facultatea de Filosofie sa vorbeasca intr-un limbaj netehnic, special pentru copii, despre concepte si teorii filosofice.

Nici una, nici alta! Sa incercam altfel, ne indeamna lector univ. dr. Marin Balan, directorul Centrului de Formare in Filosofie din Facultatea de Filosofie si coordonatorul atelierelor de filosofie pentru copii organizate la Facultatea de Filosofie din cadrul Universitatii Bucuresti.

Pe 21 si 24 iunie se desfasoara doua noi ateliere de filosofie pentru copii, asa ca l-am invitat pe dr. Marin Balan sa ne povesteasca despre cum ii ajuta filosofia pe copii si despre cum se desfasoara atelierele de filosofie pe care le sustine:

Imaginati-va un grup de copii, cam de aceasi varsta, stand in cerc, alaturi de profesor, si citind o poveste. Sa zicem ca este o poveste despre un pui de liliac care a ajuns, in anumite imprejurari, intr-un cuib de pasare. si puiul de liliac a trebuit sa invete regulile noii case, cum sa-si foloseasca picioarele, ce sa manance, cand sa zboare.

Ajutati de profesor, copiii formuleaza intrebari pentru a intelege cat mai bine ce inseamna sa ai o anumita identitate si sa apartii unei familii. Apoi, ei se impart in grupuri mici care isi aleg cate o identitate. Un membru din fiecare grup se „rataceste” si ajunge in alt grup unde „invata” o identitate noua.

Copiii revin in cercul mare si incep un dialog despre pastrarea si schimbarea identitatii, fiecare vorbind despre experienta datorata rolului jucat, dar si despre experientele sale reale.

Profesorul coopereaza cu copiii, pentru a duce dialogul la un nivel cat mai profund; el sprijina formularea unor puncte de vedere alternative si insista sa fie analizate consecintele; solicita exemple si ii ajuta pe copii sa gaseasca asemanari, diferente, motive; ii provoaca, asadar, sa gandeasca, sa experimenteze impreuna ganduri filosofice.

Nu poate organiza ateliere de filosofie pentru copii decat acel profesor care-si abandoneaza rolul furnizorului de continuturi, devenind facilitator (Lev Vygotsky).

Cu acesta imagine despre atelierul de filosofie pentru copii, nu sacrificam nici copilaria, pastrand ceea ce o caracterizeaza: jocul, fantasticul, curiozitatea; dar nici filosofia, punand in evidenta tocmai curiozitatea naturala a copiilor si sentimentul de mirare.

Trei lucruri au remarcat copiii care au participat la atelierele de filosofie organizate in diferite scoli din Bucuresti si la Facultatea de Filosofie: cercul, intrebarile si dialogul.

Dispunerea copiilor in cerc este o alternativa la traditionala arhitectura a sederii in randuri, unde exista locuri mai bune si locuri mai proaste. In cerc, dispar si ierarhia, si dominatia; implicit, si teama de a vorbi.

Intrebarile puse de copii incurajeaza gandirea autonoma, creativa si critica si ii situeaza intr-o stare de cautare activa a raspunsului, de construire a cunoasterii.

Nu in ultimul rand, dialogul ii pozitioneaza pe toti, deopotriva, ca discipoli si dascali; prioritare devin ascultarea, intelegerea si respectul; dialogul „este o participare in care ne jucam unul cu celalalt” (David Bohm); acesta nu poate avea loc „intre cei care le neaga celorlalti dreptul de a-si spune cuvantul si cei al caror drept de a-si spune cuvantul le-a fost negat” (Paulo Freire).

Dupa cum se vede, filosofia pentru copii este destul de diferita de filosofia studiata in universitate sau in colegii. Menirea atelierelor de filosofie pentru copii, in scoli si in afara lor, nu este sa formeze viitori cercetatori in filosofie, ci sa cultive placerea copiilor de a se mira; accentul nu cade pe asimilarea unor cunostinte filosofice, ci pe intrebarile cu tenta filosofica pe care copiii si le pun in legatura cu adevarul sau frumosul, prietenia sau corectitudinea, cu ce este drept ori ce este real si, in general, cu subiecte care ii angajeaza in cautarea sensului, imbogatesc si extind intelegerea, ajuta la dezvoltarea calitatilor care dau o judecata buna in viata de zi cu zi.

Material realizat de lector univ. dr. Marin Balan, directorul Centrului de Formare in Filosofie din Facultatea de Filosofie. 

Viitoarele ateliere de filosofie pentru copii se vor desfasura pe 21 iunie 2019 (pentru copiii de clasele I-IV) si pe 24 iunie (pentru elevii din clasele V-VIII). 

Mai multe detalii se gasesc aici.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

s