Este atat de incurajator sa stii ca mai sunt oameni care se implica si ii ajuta pe cei defavorizati! Exact asta face si realizatoarea Amalia Enache, in calitate de ambasador Hope and Homes for Children.
Am invitat-o sa ne impartaseasca si noua din experienta ei in campaniile sociale si am descoperit un suflet cald si frumos, pregatit oricand sa ofere o mana de ajutor. Va invit si pe voi sa aflati despre ce o motiveaza pe Amalia Enache sa continue actiunile de binefacere in fiecare zi.
Oana Anghel: De peste 6 ani, esti implicata in Hope and Homes for Children Romania. In calitate de ambasador al fundatiei, ce a insemnat pentru tine aceasta experienta? Ce te-a invatat si cum te-a schimbat?
Amalia Enache: Vin spre mine mai multe cereri de ajutor decat pot eu duce si recunosc ca am momente in care sunt coplesita sau in care ma simt vinovata ca nu am puteri mai mari, timp mai mult, idei mai bune, solutii mai la indemana. Ce imi doresc de fiecare data cand un om imi scrie ca nu-si permite un medicament vital si care, desi prescris de medic, nu e pe lista de compensate, cand aflu despre un copil bolnav, cu parintii care ajung la capatul puterilor si nu mai stiu incotro sa gaseasca un ajutor sau despre un tanar iesit din sistemul de protectie a copilului, ramas fara adapost, fara niciun sprijin si fara nicio idee despre ce ar putea face ca sa se intretina, de fiecare data imi doresc cu ardoare sa avem un sistem in care sa stim fiecare exact ce e de facut cand avem nevoie de ajutor. Imi doresc mecanisme care sa preia aceste cazuri si se se ocupe cu adevarat de ele, cu toata seriozitatea. Ma doare fiecare strigat disperat si ma intristeaza ca oamenii spera doar la sprijin punctual, vreo pila, vreo mediatizare, vreo campanie de salvare.
Implicarea alaturi de Hope and Homes for Children Romania, o fundatie care schimba un intreg sistem de protectie a copilului, ma face sa ma simt si eu de folos intr-un domeniu in care, ca jurmalist, am tot observat in ultimii 20 de ani o nevoie acuta de schimbari fundamentale. Experienta m-a invatat ca se poate schimba din temelii orice realitate care, desi cu multe probleme, pare de neclintit.
O.A.: Poti sa ne spui cate ceva despre realizarile HHC de pana acum? Dar despre proiectele de viitor?
Amalia Enache: Imaginati-va harta Romaniei. Acum vizualizati pe ea vechile orfelinate, niste blocuri triste, in care copilaria se desfasoara in camere supra-aglomerate, ca la cazarma si in care ideea de familie era complet stearsa.
Acum, pe aceeasi harta, imaginati-va 47 de astfel de „lagare” inchise. In locul lor, au aparut in acele locuri de pe harta Romaniei casele de tip familial, in care traiesc cel mult 12 copii si au aparut foarte multe familii care si-au asumat rolul de parinti si pentru copii pe care ii iau in plasament.
Imaginati-va si un copil care va povesteste despre cum a crescut el la orfelinat, neiubit, batut poate, certat mereu, niciodata intrebat lui ce ii place. Acum, inchipuiti-va aproape 5000 de astfel de copii si tineri salvati din acel mediu.
Asta e pe foarte scurt ce a facut Hope and Homes for Children in ultimii ani. Sunt foarte, foarte importante si programele care previn abandonul, e un robinet ce pare nesfarsit al copiilor care sunt trimisi in centre de plasament de catre parintii lor. HHC Romania ajuta si parinti care isi cresc de unul singur copiii, ii sprijina sa-si gaseasca de lucru, sa invete o meserie. Ii ajuta si pe tinerii iesiti din centre sa-si gaseasca un drum pe care sa o apuce cand se inchide in urma lor usa institutiei care ii gazduieste cand sunt mici si care ii trimite in neant la majorat.
In Romania, mai sunt inca 256 de institutii, cu 10.833 copii. Misiunea Hope and Homes for Children Romania este ca in 5-6 ani sa nu mai existe aceste institutii de tip vechi.
O.A.: Pentru cei care nu stiu, misiunea fundatiei este de a inchide institutiile de tip vechi pentru copiii orfani si de a le inlocui cu un sistem care ii apropie de conceptul de familie. Poti sa ne descrii ce se intampla in institutiile de tip vechi si sa ne spui cum ii afecteaza pe copii?
Amalia Enache: Traiul in institutie duce la marginalizarea copiilor, la izolarea lor, pentru ca ei sunt privati de afectiune. Cand nu te simti iubit, cand nu ai atasamentul si increderea pe care ti le ofera o familie, cand nu esti stimulat sa gandesti, sa faci ce iti doresti, sa incerci, sa descoperi. cand nimeni nu iti da tie atentie in mod special, iti pierzi increderea in tine, in oameni, in sanse, in sensul vietii. Ajungi sa nu stii cine esti si ce valorezi. Sa nu stii cum sa te descurci si cum sa te porti. Astfel de copii vrem noi sa crestem? O spun mereu, intr-o buna zi vor fi printre noi, printre copiii nostri pe care fiecare inearca sa ii educe cat mai bine, sa le induca valori. Va fi prea tarziu, daca nu facem ceva hotarat si repede.
O.A.: Dar sistemul propus de HHC cum arata?
Amalia Enache: Ne inspiram in cresterea copiilor abandonati de ceea ce omenirea a demonstrat atat de frumos in ultimii 2000 de ani ca ii e sanatos unui copil si ii poate da startul corect in viata: o familie. Nimic din ceea ce se intampla intr-o familie sanatoasa – de la atasament, atentie, iubire, stimulare, grija, responsabilitate, nu trebuie sa-i lipseasca unui copil crescut de parinti „de meserie”.
O.A.: Povesteste-ne, te rog, despre unul dintre cazurile care te-a marcat, de cand esti alaturi de Hope and Homes for Children.
Amalia Enache: Cel mai mult m-a marcat un exemplu pozitiv, nu unul negativ. Nu doar cazurile dramatice te zguduie, aveam sa invat. Este povestea unei femei care a plecat curajoasa in lume, la intamplare, impreuna cu, atentie, toti cei 7 copii ai ei, ca sa scape de un sot abuziv. Fara un leu in buzunar. Nu avea nimic, nici macar nu stia exact in ce directie sa o apuce. Nu s-a gandit o clipa sa-si abandoneze copiii si a luptat singura-singura multi ani la rand sa-i creasca. Anisoara este un model de darzenie pentru mine, un exemplu de femeie pentru care absolut nimic nu e greu cand e vorba de copiii ei, desi din exterior pare adesea imposibil. Rezultatul e ca are 7 copii exceptionali, frumosi, cu rezultate foarte bune la scoala, educati, cuminti, talentati la muzica sau sport. Cazul, sprijinit de Hope and Homes for Children, a fost prezentat in emisiunea Visuri la Cheie, la Pro Tv.
O.A.: Pentru al patrulea an la rand, fundatia organizeaza si proiectul Hope Concert, in care sunt implicate nume mari din Romania. Ce poti sa ne spui despre editia din acest an? Ce evenimente vor avea loc? Cine si-a confirmat prezenta?
Amalia Enache: Mergem intr-unul dintre cele mai frumoase si distinse locuri din Bucuresti, la Ateneul Roman, unde insa de la intrare veti intalni artisti care de obicei sunt in cu totul alte locuri, cei care adesea picteaza peretii cladirilor abandonate: artistii de grafitti de la Sweet Damage Crew. Simbolistica e evidenta.
Ii vom asculta pe violonistul Alexandru Tomescu, pe soprana Irina Iordachescu, pe pianistul Andrei Licaret si ansamblul Violoncellissomo, dar si artisti care de obicei nu canta pe scena Ateneului, de pilda Dan Bittman, Feli si Paula Seling. Ma bucur enorm sa-l avem invitat pe actorul Marius Manole.
Va fi cel mai frumos concert al primaverii si ma astept ca cei care vin sa se bucure ca gestul lor ajuta niste copii prin cine-stie-din-ce colt de tara, pentru care seara noastra frumoasa va face diferenta.
Afla despre misiunea Hope and Homes for Children Romania si despre Hope Concert, ce va avea loc pe 10 aprilie, AICI.
Autor interviu: Oana Anghel – Redactor Itsy Bitsy
