„De ce ar fi bine sa nu-l lasi pe cel mic sa planga singur, fara sa intervii si sa-l linistesti. Stiu cum e sa fii epuizat si exasperat de plansul copilului si sa vrei pur si simplu sa iei o pauza. Dar chiar si atunci cand simt ca ma apropii de capatul rabdarii, tot nu ma lasa inima sa ignor plansul copilului. Ceea ce e si normal, pentru ca instinctul ne spune clar ce avem de facut atunci cand cel mic plange – ne ducem la el si-l luam in brate, nu?
In ciuda acestei reactii firesti, exista parinti care adopta metoda plansului neconsolat atunci cand vor sa-i invete pe cei mici fie sa adoarma singuri, sa nu mai ceara atat in brate sau sa stea singuri in patut. Cu alte cuvinte, ii lasa pe copii sa planga fara sa-i consoleze si fara sa-i ia in brate, iar uneori ii lasa chiar singuri in camera. Desi pentru multa lume nu pare nimic tragic in a-l lasa pe copil sa planga jumatate de ora, poate chiar o ora singur in patut, pana adoarme, numeroase studii arata efectele triste ale plansului neconsolat. E vorba de efecte care modifica insasi structura creierului, din cauza stresului pe care cel mic il experimenteaza atunci cand plange, iar parintele nu intervine pentru a-l linisti. Stresul prelungit si repetat, cauzat de plansul neconsolat, poate cauza chiar boli, mai tarziu in viata, fara sa mai vorbim de faptul ca cel mic va avea o slaba incredere in sine si in lumea inconjuratoare.”
Georgiana, mama de pici
Mai multe sfaturi din experienta de mama a Georgianei gasiti aici.
