Adesea, cand ne gandim la un copil, il vedem mereu zambitor si jucaus. Ce probleme ar putea avea la o varsta frageda? Daca se loveste, il pupam ca sa treaca. Daca nu ii place mancarea, incercam altceva. Se gasesc solutii simple la astfel de „necazuri”.
Dificultatile apar atunci cand intervin probleme greu de depistat, situatii pe care nu le asociem cu micutii, dar care ii afecteaza profund.
Astfel, ajungem in ipostaza in care nu stim de ce plange copilul sau facem supozitii gresite – „o fi obosit”. Copiii gandesc mai profund decat am crede; trebuie priviti ca niste oameni in toata firea (mai mici si mai naivi), cu grijile lor.
Elementul principal in episoadele stresante pentru copii este schimbarea. Desi micutii sunt la o varsta la care sunt foarte flexibili si deschisi la noi provocari, schimbarea unor obiceiuri inradacinate este cel mai mare motiv de panica.
Schimbarea in familie
In sanul familiei, copiii se simt cel mai bine. Sunt in siguranta si protejati. Sunt mereu in centrul atentiei si iubiti. Problemele apar in diferite cazuri: atunci cand familia se schimba si atunci cand parintii vin nervosi acasa.
Modificarile in familie pot fi de natura diferita. Daca se naste un fratior sau o surioara, copilul va deveni gelos si se va simti neglijat. Daca parintii divorteaza sau se recasatoresc, micutul se va simti responsabil pentru despartirea familiei initiale.
In aceste cazuri, comunicarea este foarte importanta. Explicati-le copiilor ca nu vor fi inlocuiti de noul membru al familiei. Prezentati-le avantajele unui nou inceput. De exemplu, daca vine pe lume un nou bebelus, copilul mai mare va avea un nou prieten si partener de joaca, un aliat.
In ceea ce priveste divortul, cei mici trebuie sa inteleaga ca nu au nicio vina si ca vor fi iubit in continuare la fel de mult. Este important de tinut minte ca ambii parinti trebuie sa fie in continuare prezenti in viata copiilor. De asemenea, este necesar ca micutii sa nu ii vada pe adulti cum se cearta in fata lor. in plus, copiii au nevoie de sinceritate din partea voastra.
Un alt motiv de stres intervine atunci cand parintii isi aduc acasa problemele. Presiunile sociale, grijile cotidiene si problemele de la serviciu sunt elemente pe care adultii adesea le transmit copiilor. Micutii actioneaza intocmai ca un barometru al starii – simt momentele in care parintii lor sunt tristi sau enervati si isi asuma vina.
Asadar, este nevoie sa anticipati momentele in care nu sunteti binedispusi, astfel incat copilul sa nu fie pus in fata faptului implinit. incercati sa va descarcati de grijile de la birou inainte de a ajunge acasa. De asemenea, copilul trebuie sa inteleaga ca nu sunteti suparat pe el.
Schimbarea in societate
In afara familiei mai sunt si alte universuri generatoare de stres. Fie ca vorbim despre prietenii micutilor, fie ca ne referim la aparitia unui nou mediu – o treapta noua in educatie sau schimbarea scolii – copiii trebuie sa fie pregatiti pentru schimbari.
Ca exemplu personal, va pot povesti cum am suportat eu modificarile in viata mea, in ceea ce priveste scoala. La inceputul gradinitei, plangeam pentru ca nu intelegeam de ce nu pot ramane in continuare acasa, cu parintii. Dupa cateva saptamani, am ajuns sa ma acomodez si sa realizez ca imi place sa cunosc oameni noi si o alta lume, cu alte reguli. De asemenea, dupa primii doi ani de scoala, m-am mutat. A fost o schimbare pe care nici eu nu eram pregatita sa o fac si nici colegii mei. Ultimul soc a fost in trecerea la scoala gimnaziala. in primele zile, plangeam pentru ca nu mai eram alaturi de colegii mei. Cu toate acestea, parintii mi-au fost alaturi pe tot acest parcurs si mi-au aratat beneficiile schimbarilor.
Asadar, avem trei cazuri ce trebuie luate pas cu pas: intrarea in mediul scolar, neintelegerile dintre copii si schimbarea institutiei si a colegilor.
Intr-adevar, primele momente de gradinita reprezinta un soc. De ce nu mai pot sta acasa mereu? De ce nu ma mai pot juca atunci cand vreau? De ce trebuie sa respect reguli care acasa nu imi sunt impuse? Sunt intrebari frecvente, pe care, chiar daca nu le pun, cei mici sigur le simt. De aceea, parintii trebuie sa mentina o legatura stransa cu activitatea copilului. Este important sa se intereseze de colegii sai, de teme si asa mai departe.
Apoi, este normal ca vor exista certuri intre copii. Suntem diferiti chiar si atunci cand suntem mici. Nu suntem dispusi sa acceptam puncte de vedere diferite de ale noastre. Atat mediul scolar, cat si parintii trebuie sa participe in educarea micutilor cu privire la generozitate si intelegere. Copiii nu trebuie mustrati pentru ca nu sunt de acord cu alte opinii, ci au nevoie sa li se explice conceptele de diversitate si toleranta.
In al treilea rand, vorbim despre schimbarea institutiei si a colegilor. Odata ce s-au acomodat cu un anumit stil de predare, cu o anumita institutie, un anumit orar si noi prieteni, copiii nu sunt pregatiti sa renunte la aceasta rutina. in cazul in care parintii se muta sau copilul intra intr-o noua treapta educationala, totul pare sa se schimbe. Apar noi reguli, alti oameni de infruntat, alte provocari, alti colegi. Din nou, interventia parintilor este necesara. Desi este un univers nou, micutii trebuie sa inteleaga ca modificarile fac parte din viata si ca totul face parte din procesul de crestere.
