Odata cu dezvoltarea personalitatii, jocurile mai au un rol foarte important: apropie familia. Cum se intampla asta? Iata cateva sfaturi pe care le poti folosi in joaca alaturi de micutul tau.
Larry Cohen, psiholog specializat in jocul copiilor si terapia prin joc, explica despre cum se creeaza, prin joaca, o legatura mai stransa si mai calda, in relatia parinte-copil.
De asemenea, dupa ce am aflat despre cum ii putem scapa pe copii de anxietati prin joc, vom descoperi cum aceasta activitate distractiva ii ajuta stima de sine.
Ce probleme putem rezolva prin joc? Cu ce putem inlocui pedepsele? Afla mai departe.
Oana Anghel: Cum pot jocurile sa influenteze dezvoltarea copiilor?
Larry Cohen: Copiii invata cel mai bine atunci cand sunt intr-o relatie de familie stransa, unde toti sunt si gandesc „pe aceeasi lungime de unda”. Asta inseamna ca, pentru cei mici, jocul este cea mai buna cale pentru a invata.
Am vazut cu totii modul in care copiii se vor „inchide” cand le tinem prelegeri si ii certam. Pe de alta parte, atunci cand le dam voie sa se joace, se „lumineaza” imediat.
Copiii invata concepte matematice, precum volumul unui obiect si numerele, jucandu-se cu apa, nisip sau cuburi. Totodata, ei isi dezvolta limbajul in timp ce fac rime zapacite. Invata despre propriul corp dansand, alergand si catarandu-se.
O.A.: Cum ajuta jocurile la cresterea si intretinerea stimei de sine?
L.C.: Copiii au nevoie sa se simta capabili; au nevoie sa exploreze un anumit lucru si sa il practice pana il stapanesc. Jocurile reprezinta o modalitate perfecta pentru a-i ajuta pe micuti sa treaca prin aceste etape pozitive si astfel sa isi dezvolte stima de sine.
Cand se uita la adulti sau la copii mai mari, s-ar putea sa gandeasca „Eu de ce nu pot sa fac ceea ce ei fac?”
Dar, folosindu-si imaginatia si prin intermediul jocului, pot sa se simta mai increzatori in propriile forte si in locul lor in lume.
O.A.: Puteti sa ne dati cateva exemple de jocuri care ajuta dezvoltarea copiilor?
L.C.: Pentru cei foarte mici, jocuri precum cucu-bau si de-a v-ati ascunselea sunt modalitati grozave de a invata cum sa se descurce cu separarea de parinte.
Copiii care au in jur de 3-6 ani, de regula, prefera jocurile de rol, unde, alaturi de parinti, isi imagineaza diverse scenete – se pot juca de-a casa sau pot fi supereroi ce ii bat pe inamici.
Jocurile fizice, cum ar fi bataile cu perne sau harjoneala ii ajuta pe cei mici sa isi dezvolte un simt al autocontrolului.
Totodata, cand alegi un joc care ii place copilului tau foarte mult, acest lucru ii ofera micutului un sentiment puternic de dragoste si grija, ceea ce il ajuta sa se dezvolte emotional.
O.A.: Ce inseamna sa fii un „parinte jucaus”?
L.C.: Esenta „parintelui jucaus” (playful parenting) este conexiunea. Construim o legatura stransa si calda cu micutii nostri pentru a ne simti mai aproape de ei, pentru a cladi un sentiment de cooperare si pentru a-i ajuta pe copii sa isi creasca increderea in ei insisi.
Cand copiii se simt iubiti si respectati, se comporta mai bine, invata mai bine si sunt mai amabili si mai draguti cu altii.
Deci cum ajuta „parintele jucaus” construirea acestei legaturi stranse? O facem prin intelegere emotionala („Stiu cum te simti”), o facem prin afectiune („Pari suparat, lasa-ma sa te iau in brate”) si o facem prin caracterul jucaus („Hai sa ne jucam!”).
O.A.: De ce sunt considerate jocurile o „pierdere de timp”? Este aceasta perceptie falsa? Si, daca este, cum putem sa o schimbam?
L.C.: Adultii au uitat importanta jocurilor pentru ca au „treburi mai importante” de rezolvat – serviciul, hainele de spalat, gatitul, bugetul familiei etc. In plus, petrecem prea mult din timpul nostru liber in fata televizorului si la calculator. Drept care, si copiii nostri vor face acelasi lucru.
Dar cei mici stiu si cat de important este doar sa te joci. Eu cred ca, daca am intelege ca joaca este esenta invatatului, atunci vom putea schimba perceptia ca jocurile sunt o pierdere de vreme.
Orice contribuie la dezvoltarea mintii copilului si creeaza un sentiment de apropiere si conexiune nu poate fi o pierdere de timp.
O.A.: Cum pot jocurile sa rezolve probleme in relatia parinte-copil?
L.C.: Cand ne certam cu micutii nostri, cand ii pedepsim sau tipam la ei, copiii nu invata si nu se dezvolta atat de bine pe cat ar putea. Sunt sigur ca deja ai observat acest lucru!
Dar, cum jocul este o cale foarte buna de a-i ajuta pe cei mici sa invete, putem sa aducem problemele relatiei parinte-copil in „zona de joaca”, pentru a le rezolva.
De exemplu, daca micutul tau nu vrea sa mearga la culcare si fiecare seara a devenit o „lupta”, poti face un joc in care animalutele de plus sau papusile nu vor sa adoarma. Astfel, copilul se poate preface ca el este parintele ce incearca sa isi duca „puii” (jucariile) la culcare. Rasul si distractia acestui joc vor sparge tensiunea si il vor ajuta pe cel mic sa inteleaga importanta somnului si sa nu se mai opuna atat cand vine ora de somn.
Alt exemplu este copilul bataus. Daca il pedepsesti pe micutul tau pentru ca loveste, nu vei face decat sa il faci sa loveasca mai tare. In schimb, poti folosi joaca pentru a elimina frustrarile si alte sentimente care il fac sa vrea sa loveasca. In acest caz, poti apela la „bataia cu perne” sau harjoneala. Astfel, copilul scapa de agresivitate intr-un mod sigur si haios, in loc sa raneasca pe cineva.
O.A.: Puteti sa ne oferiti niste alternative „jucause” pentru pedepse?
L.C.: Atunci cand este nervos pe copilul sau, primul lucru pe care trebuie sa il faca un parinte este sa se linisteasca. Altfel, disciplina nu ar avea niciun efect, daca esti supraincarcat cu sentimente negative.
Urmatorul pas este sa gasesti o cale sa reiei legatura cu micutul tau, din moment ce motivul pentru care un copil nu se comporta adecvat este aproape mereu pierderea legaturii stranse in relatia parinte-copil.
Pare ciudat sa iti iei in brate copilul care a facut o boacana, pentru ca acest lucru pare a fi o recompensa. Dar nu este asa. Imbratisarea transmite mesaje de genul „esti iubit” si „sunt aici cu tine, sa te ajut in momentele grele”.
Copilul se va relaxa si nu va mai simti nevoia de a te supara. Se va simti mai apropiat de tine si va dori sa se comporte mai bine pentru a mentine aceasta apropiere – nu din frica, ci din dragoste.
Poti stabili limite stricte fara sa folosesti cuvinte aspre si fara sa ranesti sau sa sperii copilul. De exemplu, zambind, poti spune „Ba nu vei face asta”; il vei lua pe sus in brate si astfel vei transmite cu tarie mesajul ca micutul nu are voie sa faca acel lucru. In acelasi timp, actiunile tale ii vor spune copilului ca il iubesti si il sustii in invatarea sa de a-si controla impulsurile.
O.A.: Cum ati folosit dumneavoastra joaca in propria familie?
L.C.: In familia mea, jocurile ne-au adus schimbari enorme! Fiica mea si cu mine suntem foarte apropiati (ea are acum 23 de ani), desi, uneori, ma tachineaza ca am petrecut prea mult timp scriind cartea „Retete de jocuri” („Playful Parenting”), cand as fi putut sa ma joc cu ea.
Am reusit sa folosim conexiunea si jocul pentru a rezolva multe dificultati intre noi – de la pregatirea pentru scoala, pana la aversiunea ei fata de lectiile de vioara, pana la certuri cu prietenii. De asemenea, am invatat cat de distractiv este sa ma joc, ceea ce m-a ajutat sa nu mai fiu atat de serios tot timpul.
Larry Cohen este autorul bestsellerului „Retete de jocuri” si al volumului „Retete impotriva ingrijorarii”, traduse si publicate la Editura Trei.
Autor interviu: Oana Anghel – Editor Web Itsy Bitsy
sursa foto: freedigitalphotos.net
