Zebrele, rudele asinilor si ale cailor salbatici, ne sunt cunoscute tuturor prin infatisare: sunt dungate in alb si negru. La ce le foloseste aspectul unic in natura? Si iti vine sa crezi ca nu au fost intotdeauna de marimea unui cal?
Cu multi ani in urma, zebrele (din genul Equus) erau de dimensiunile unei vulpi, avand membrele anterioare terminate cu patru degete acoperite cu copite, iar cele posterioare numai cu trei degete. Traiau in zone impadurite si se hraneau cu lastarii tufisurilor.
Hrana abundenta a inlesnit dezvoltarea si diversificarea Equidelor. Pentru a scapa mai usor de atacul animalelor de prada, s-au transformat treptat, au devenit mai inalte, datorita alungirii picioarelor care, in final, au ramas cu un singur deget functional, terminat cu o copita cornoasa.
Zebrele sunt ajutate de dungile lor sa se camufleze intre ele. Este foarte dificil sa identifici o singura zebra intr-o mare de dungi, acest lucru deruteaza eventualii pradatori. Biologii nu au gasit inca nici o explicatie privind rolul dungilor, dar se stie ca acestea sunt ca niste amprente – nicio zebra nu are aceleasi dungi.
Afla mai multe de la Zimitot.
