De ce devenim rezistenti la antibiotice? Odata ce gasesti un antibiotic eficient pentru o anumita afectiune, iti este greu sa vrei sa incerci alt medicament. Totusi, risti astfel sa devii imun(a) la antibioticul respectiv. Afla cum sa procedezi.
Motivul aparitiei unei mari rezistente si dificultatea crescanda legata de gasirea antibioticelor eficiente, trebuie cautate in folosirea lor abuziva si eronata.
Ca orice medicament, antibioticele trebuie utilizate corect pentru a-si putea dovedi intreaga eficienta si pentru a limita la maximum efectele lor secundare. Ele nu ar trebui deci folosite decat impotriva microbilor asupra carora au efect si doar in cantitatea si pe durata necesare omorarii acelor microbi. Nu trebuie prescrise decat in caz de absoluta necesitate, cand toate celelalte mijloace terapeutice, mai putin periculoase, s-au dovedit insuficiente. Din pacate, aceste criterii nu sunt deseori respectate.
Fiecare antibiotic are efect asupra anumitor microbi si nu are niciunul asupra altora. Trebuie deci intotdeauna sa ne asiguram ca cel ales corespunde microbului vizat. Antibiograma, un test efectuat in laborator, permite verificarea acestui aspect: se preleveaza microbul responsabil de infectie din secretiile bolnavului, este lasat sa se multiplice intr-un mediu de cultura adecvat, apoi este pus in contact cu diverse antibiotice. Testul arata foarte clar care antibiotice sunt active si care dintre acestea are actiunea cea mai puternica.
Un alt fel de a actiona ar fi identificarea microbului responsabil de infectie in secretiile bolnavului (urina, mucozitati, materii fecale, in functie de caz). Antibioticul despre care se stie ca actioneaza asupra microbului respectiv este atunci prescris.
Aceste doua metode nu sunt insa utilizate intotdeauna. Cand antibioticul prescris nu este cel bun, infectia nu va fi stopata sau va fi doar partial incetinita. Microbii patogeni care vor supravietui vor avea astfel posibilitatea de a dezvolta rezistenta.
O alta solutie care poate da rezultate cand nu se foloseste nici una din cele doua metode enumerate mai sus este aceea de a prescrie un antibiotic cu spectru larg de actiune. In acest fel, infectia are mai multe sanse de a fi eradicata, dar numarul de microbi agresati – si deci constransi sa dezvolte rezistenta – va fi mult mai mare. Riscul ca unul dintre ei sa reuseasca sa devina rezistent este de asemenea mai mare.
Antibioticele prescrise pentru lupta impotriva bolilor virale, ca de pilda gripa, constituie alta cauza de dezvoltare a rezistentei. Prin caracteristicile lor, aceste produse sunt in realitate total ineficiente in privinta virusurilor. Microbii saprofiti sunt atunci in mod inutil confruntati cu un antibiotic si pusi in situatia de a se proteja incercand sa dezvolte rezistenta.
Folosirea antibioticelor in scop preventiv este o alta cauza de rezistenta. Scopul urmarit este evitarea instalarii unei infectii si omorarea microbilor inca de la aparitia lor. Aceasta procedura se aplica la persoanele afectate de o infectie virala, de pilda, pentru a evita adaugarea unei infectii bacteriene, data fiind starea alterata a organismului. Dar in acest caz, antibioticul este ales fara sa se stie ce microb ar putea fi responsabil de infectie. In plus, suprainfectia prevazuta nu are intotdeauna loc. Microbii sunt atunci din nou pusi inutil in contact cu antibioticele.
Nerespectarea dozajului este o alta cauza de rezistenta. Uneori, doza este diminuata arbitrar in scopul atenuarii efectelor secundare adverse. Doza de antibiotic este insa calculata foarte exact pentru a realiza o concentratie suficienta ca sa omoare microbii. Administrand mai putin antibiotic, unii microbi vor supravietui si vor putea dezvolta rezistenta.
Acelasi lucru se poate intampla si daca tratamentul nu este urmat pana la sfarsit.
Faptul ca un microb saprofit al florei noastre intestinale, de pilda, devine rezistent poate parea ca prezinta putina importanta caci, in conditii normale, acesta nu este patogen. Dar el poate deveni patogen daca terenul se modifica sau daca, dintr-un motiv sau altul, microbul ajunge in alta parte a corpului. Infectia pe care o declanseaza va fi atunci greu de tratat din cauza rezistentei germenului. Chiar daca microbul in cauza nu devine niciodata virulent, rezistenta sa poate fi transmisa prin plasmide sau transpozoni unor microbi patogeni aflati in trecere prin organism.
Fragment din cartea Alternative naturale la antibiotice, de Christopher Vasey, aparuta la Editura Niculescu
