Cum si cat se poate „trata” un copil cu autism

Autismul nu se vindeca, nu „scapi” niciodata de autism. Desi pare o veste demoralizatoare, nu este chiar asa, pentru ca persoanele care sunt diagnosticate devreme (in jurul varstei de 3 ani, chiar mai devreme) si incep interventiile terapeutice tot atunci, au sanse mari sa se integreze in comunitate, gradinita si scoala de masa si ulterior sa devina adulti independenti.
Exista mai multe tipuri de terapie care se aplica in functie de varsta copilului, nivelul tulburarii de spectru autist sau in functie de rezultatele si nevoile specifice fiecarui stadiu de dezvoltare. In cazul copiilor cu afectare severa, prioritatea este de a-i invata sa faca actiuni de baza, precum mersul la toaleta. In cazul tulburarilor mai usoare, procesul de recuperare si obiectivele pot fi mult mai ambitioase.  
In prima instanta, se lucreaza unu la unu, cu un psihoterapeut. Dupa aceasta faza, cand copilul poate sa comunice, acesta poate trece la terapia de grup, pentru a invata cum sa se comporte si cum sa comunice intr-un colectiv, evitand izolarea. Iata mai jos cateva tipuri de terapie unu la unu:  
1.    Analiza comportamentala aplicata (ABA – Applied Behavior Analysis) dezvolta in primul rand capacitatea cognitiva si de limbaj. Astfel copilul invata cum sa comunice, sa se joace, sa se ingrijeasca, cum sa se comporte intr-o colectivitate. Prin acest tip de terapie se reduc problemele comportamentale. Terapia ABA presupune trei pasi: stimularea externa, reactia copilului, raspuns la reactie (de incurajare in cazul raspunsului dorit, ignorare in cazul raspunsului nedorit).
2.    Terapia prin stimularea comportamentelor „pivot” (Pivotal Response Treatment) este derivata din ABA si folosita pentru a invata vorbirea, a reduce comportamentul auto-stimulativ, a imbunatati abilitati de comunicare si sociale, concentrandu-se in schimb pe comportamente de baza care influenteaza comportamente derivate. PRT presupune un grad mai inalt de spontaneitate si permite reluarea anumitor stimulari, pentru ca cel mic sa nu piarda achizitii castigate.  
3.    Terapia prin pictograme (PECS – Picture Exchange Communication System) se aplica atunci cand copilul nu poate comunica verbal, nu poate articula cuvinte. Astfel, se folosesc cartonase cu imagini, pentru ca cel mic sa se poata exprima si invata limbajul intr-un context cat mai functional, cel al comunicarii.  
4.    Floortime (DIR Floortime – Developmental Individual Relationship) este un tip de terapie aplicat in special de parinti si care le permite acestora sa stabileasca o legatura cu copilul lor, sa il observe, sa inteleaga la ce reactioneaza si ce il stimuleaza, adaptandu-si lucrul in conformitate.
5.    Logopedie, kinetorapie, integrare senzoriala – copiii cu TSA au dificultati in dezvoltarea limbajului, integrarea/adaptarea senzoriala si in coordonarea miscarilor. Aceste tipuri de terapie sunt esentiale pentru ei, cele de kinetoterapie putand sa varieze mai apoi in terapii ocupationale, precum ateliere de lucru.  
In primii ani dupa primirea diagnosticului, se lucreaza si 8 ore pe zi cu copilul in terapie, insa un rol foarte important in acest proces il au parintii. Uneori resursele pentru a oferi copilului 8 ore de terapie pe zi, prin specialisti platiti sau in centre de interventii terapeutice, sunt insuficiente. Atunci parintii trebuie sa invete tehnicile aplicate de specialisti si sa continue sa le aplice cu copilul acasa. Acestea trebuie sa intre in comportamentul lor de zi cu zi si intreaga interactiune sa se bazeze pe aceste principii pentru a sustine dezvoltarea.  
Singura modalitate de a reduce manifestarile autismului este aplicarea terapiei. Nu exista scurtaturi. Asa cum exista mituri despre persoanele cu autism, exista mituri si despre cum se poate ameliora autismul.  
Gradul de crestere a independentei sociale a persoanelor cu autism variaza in functie de gradul de tulburare, insa sunt si cazuri de persoane cu autism care locuiesc singure, sunt profesori universitari sau profesionisti apreciati intr-un domeniu. Esential in acest proces este diagnosticarea precoce (18-36 de luni) si interventia inceputa cat mai devreme.    
Pentru a veni in ajutorul parintilor, Fundatia Romanian Angel Appeal a deschis, in parteneriat cu Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei sociale – Directia Protectia Copilului si Asociatia de Psihoterapii Cognitive si Comportamentale din Romania, 40 de centre de consiliere si asistenta pentru persoanele cu autism, in tara. Astfel, beneficiarii centrelor, au acces la servicii si programe de recuperare si asistenta specializata si la servicii de consiliere si informare.
 Harta celor 40 de centre si datele de contact pot fi gasite pe site-ul autism.raa.ro .  
Actiunea face parte din proiectul „Si ei trebuie sa aiba o sansa!”, initiat de Fundatia Romanian Angel Appeal si care urmareste integrarea sociala si profesionala a persoanelor cu tulburari de spectru autist.