Astazi prezentam un ultim set de idei privind modul in care relatia parinte – copil poate evolua datorita tehnicilor de negociere.
Cum negociezi cu copilul – reguli in negociere
Cum negociezi cu copilul – un schimb intre parinte si copil
Aceste trei articole au avut scopul de a prezenta o alternativa la modalitatile clasice de parenting. Departe de a se termina aici, aspecte prezentate sunt indemnuri la reflectie si reconsiderare.
Cum spui NU copilului?
Uneori copiii nostri sunt foarte persuasivi si exista riscul sa cadeti in capcana „ochilor de catelus”. Unii parinti vor spune ca nu este ceva negativ sa-i oferi de toate copilului atat timp cat el se comporta OK. Poate ca este asa, dar trebuie sa fiti atenti la faptul ca micutul invata sa va manipuleze; invata ca poate obtine ce vrea daca se poarta intr-un fel care va sensibilizeaza: daca plange, daca faceo fapta buna etc. Mai tarziu veti ajunge sa ii oferiti tot ce vrea chiar daca comportamentul lui nu mai este cel dorit.
Asadar, trebuie sa invatam sa spunem NU. Poate ca la inceput este greu sa faceti acest lucru. Dar puteti macar sa oferiti valoare cedarii dumneavoastra.
Ce se intampla daca parintele cedeaza la inceput?
Nu ii faceti cadouri pe care copilul nici macar nu le-a solicitat. Daca cedati rugamintilor lui, spuneti: Fac acest lucru, dar doar pentru tine!. Astfel, veti ajunge sa construiti o plaja pentru reciprocitate. Daca dumneavoastra ati cedat (dar doar pentru el) si copilul trebuie sa adopte un comportament similar (atunci cand parintele solicita un lucru care ii displace micutului).
Mai mult decat atat, aceasta reciprocitate trebuie sa presupuna asa numita regula a bunicii: mai intai iti mananci supa si apoi primesti desertul.
De exemplu, copilul va cere bani pentru Mall si ii spuneti: „Este prea mult, ce zici de suma X?”. Dupa ce negociati si ajungeti la o suma acceptabila pentru amandoi, ii puteti cere: „OK, iti dau banii, dar vreau ca inainte sa pleci sa iti faci curat in camera!”.
Specialistii in negociere ne avertizeaza ca trebuie sa cerem ceva la schimb inainte de a oferi noi favoarea solicitata pentru ca dupa ce interlocutorul nostru si-a satisfacut cererea ne va fi mult mai dificil sa il convingem.
La inceput este greu sa spui NU copilului. Mai tarziu veti putea sa o faceti mai usor. Nu trebuie insa sa cadeti in cealalta extrema. Nu uitati, sunteti in mijlocul unei negocieri. Daca faceti inaccesibila o cerere a “partii adverse” trebuie macar sa oferiti ceva in schimb.
Altfel, copilul va avea impresia ca el intotdeauna pierde si dumneavoastra intotdeauna castigati. Va incerca un sentiment acut de razvratire care – cand va ajunge la apogeu – va produce o mica explozie care va produce o fisura in relatia parinte-copil.
Este mai bine sa nu ne enervam niciodata?
La fel de nociv precum un parinte care isi lasa nervozitatea sa scape de sub control este si cel care considera ca nu trebuie sa o exprime. Nu este sanatos pentru relatia dumneavoastra cu copiliul sa fiti un parinte care orice ar face nu se enerveaza niciodata.
Copilul are nevoie sa stie ca sunteti o fiinta umana cu emotii si sentimente si permanent testeaza limitele parintelui pentru a afla daca mai poate obtine ceva sau nu. Cei mici vor sa obtina o reactie din partea adultului. Daca emotiile intarzie sa apara, copilul se va simti neglijat si va continua acest comportament pentru a atrage atentia.
Totusi, manifestarea furiei trebuie sa fie facuta in interiorul unor comportamente corecte din punct de vedere social. Urmeaza intrebarile: Care este adevarata problema? Ce simt in legatura cu asta? Ce vreau cu adevarat? Uneori puteti descoperi ca nu comportamentul micutului este adevarata problema, ci ca el a fost doar picatura care a umplut paharul.
Cum ajungem sa il intelegem pe copil?
Empatia – in maniera traditionala – presupune sa ne punem in papucii celuilalt, sa vedem lumea cu ochii celuilalt. In cazul nostru, trebuie sa vedem problema si din punctul de vedere al copilului, nu doar al adultului.
De multe ori, copilul vede lumea altfel decat o vedem noi. Pentru el, faptul ca a stricat jucaria pe care tocmai i-am cumparat-o nu inseamna ca a pierdut banii dati pe ea (viziunea noastra), ci ca nu mai are cu ce sa se joace. Trebuie sa ne punem problema pierderilor de ambele parti. Intr-o discutie, trebuie sa ne intrebam ce pierde adultul, dar si ce pierde micutul daca negocierea nu ajunge la bun sfarsit.
Pentru parinte, lucrurile stau mult mai simplu. Daca negocierea nu reuseste, poate sa isi impuna punctul de vedere. In cel mai rau caz, incearca un sentiment de vinovatie daca vede mahnirea micutului.
Cu toate acestea, copilul pierde totul: jocul favorit, timpul petrecut cu parintele, ceva dulce etc.
Mai presus de toate aceste reguli si tehnici, este bine sa va dezvoltati un mod propriu de comunicare cu copilul. Invatati sa negociati, dar apoi trebuie sa actionati natural, asa cum simtiti. Regulile de sus (si multe altele) vor deveni un mod de a comunica bun doar daca le interiorizati si le acceptati zi de zi.
Articol in parteneriat cu
Sursa imagine: FreeDigitalPhotos.net
