Cei mici adora sa se joace cu animalele. Ce faci cand isi doresc un catel sau o pisica? Ce inseamna sa aduci un animal de companie in viata copiilor?
Poate ca te-ai lovit si tu de insistentele lor de a lua un animal de companie. Copilul iti promite ca va avea grija de el si ca il va iubi si ca il va plimba etc. Dar ai grija! Aceasta decizie nu ar trebui sa fie luata in graba, pentru ca implica sa va inhamati (atat tu, cat si micutul tau) la ani intregi de responsabilitati.
Un animal necesita anumite griji suplimentare, costuri si sarcini – cine se ocupa de el, cine ii da de mancare, face curat, il plimba, mersul la cabinet veterinar, veterinar etc. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca pierderea acestuia poate duce la suferinte profunde. Aceste lucruri sunt primele care apar in discutiile dintre parinti in momentul in care se gandesc serios daca sa cedeze rugamintilor copiilor.
In continuare, as vrea insa sa expun si cealalta parte a balantei, care sa va ajute in luarea unei hotarari – efectele benefice ale animalelor asupra dezvoltarii psiho-sociale ale micutilor vostri si in crearea unui adult sanatos si responsabil.
- Responsabilizare – este un bun moment de a-i da copilului tau sarcini in casa. Este normal ca daca isi doreste atat de mult un animal sa contribuie in cresterea acestuia. Poti incepe treptat de la sarcini simple pe care sa verifici ca le face (ex: pus mancare in castron), pana la preluarea in totalitate a copilului a tuturor responsabilitatilor legate de acesta. Va invata de aici si cat de important este sa isi faca constant si la timp indatoririle (altfel animalutul va avea de suferit). Ii confera de asemenea structura, consistenta si rutina, elemente importante intr-o dezvoltare armonioasa.
- Miscarea si conditia fizica – animalele pot fi si o sursa distractiva pentru ca micutul tau sa iasa din sedentarism – fie scosul cainelui afara sau pur si simplu joaca prin casa (alergat, tavalit etc.)
- Concepte de prietenie – de multe ori intre copii si animale se naste o frumosa prietenie. Acest lucru scade izolarea, singuratatea, copiii se simt iubiti si doriti. Multi ajung sa se si elibereze in fata animalului, sa discute, sa isi spuna secretele si gandurile ascunse. Ei simt ca asa cum ei au nevoie de parinti, si animalele au nevoie de ei.
- Cale spre socializare – un grup de copii se poate strange foarte rapid in jurul unui animal si astfel micutul tau isi poate face noi prieteni. Sau poate fi pur si simplu un subiect foarte bun de conversatie.
- Imbunatatesc starea de spirit – animalele simt atunci cand oamenii sunt suparati si vor veni sa le ofere atentia necesara celor mici. Este suficient sa vina sa se gudure pe langa copil pentru a-i transforma fata intr-un zambet.
- Satisfacerea unor nevoi bazale – dragoste, afectiune, loialitate, contact fizic (atingere) si comfort, activitate fizica
- Pierderea – desi poate parea ca un lucru negativ, este o experienta prin care copilul tau trebuie sa invete sa treaca, sa isi dezvolte mecanismele de aparare pentru a supravietui unei pierderi si perioadei de doliu. Desi nu este ceva ce sa ne dorim, aceasta il poate pregati pentru pierderea unui om drag, lucru inevitabil mai devreme sau mai tarziu.
- Cursul vietii – un animal poate oferi un exemplu bun a cum se petrec lucrurile in natura. Il poti invata folosindu-te de acesta ce inseamna reproducere, nastere, cresterea si ingrijirea puiutilor, boli si recuperari.
- Imbunatarirea starii de sanatate – studiile au demonstrat faptul persoanele care au un animal in viata lor sunt mai putin depresive sau anxioase, rezista mai bine situatiilor stresante. De asemenea animalele ajuta la scaderea tensiunii, reducerea tensiunii musculare si cresterea nivelurilor de serotonina si dopamina care duc la stari de calm si relaxare. Exista chiar studii care demonstreaza ca proprietarii de animale sunt mai longevivi si au mai putine probleme cu inima.
Odata luata decizia de a avea sau nu un animal in viata voastra de familie, mai sunt cateva aspecte de urmarit. Este foarte importanta alegerea animalului – unul care sa fie potrivit pentru familia voastra, pentru cel mic, pentru casa in care locuiti si stilul vostru de viata.
De asemenea, conteaza foarte mult si varsta copilului. Cei foarte mici trebuiesc educati despre cum trebuie sa se poarte, ce au voie si ce nu sa faca, ce poate rani animalul, cum sa il mangaie, care sunt nevoile acestuia etc. Este necesara cel putin la inceput sa ii supravegheati atent.
Daca brusc vei dori sa renunti la acesta, in special dupa ce intre cei doi s-a format o legatura, acest lucru poate avea efecte negative pe termen lung. Copilul tau isi poate pierde increderea in tine, va invata ca orice lucru poate fi „aruncat la gunoi” si ca la fel poti renunta si la el, isi va pierde siguranta si stabilitatea din familie. Poate dezvolta chiar probleme de atasament ulterioare, din teama de a nu pierde din nou.
Asadar, daca a-i luat decizia de a lua animalul, fii consecvent! A avea grija de un animal este o pregatire pentru viata si pentru modul in care cel mic ii va trata pe ceilalti ulterior.
Ce zici? Esti pregatit de un animal de companie?
Autor articol: Mihaela Balan – Psihoterapeut de familie sub supervizare – Psihoterapiefamilie.ro
sursa foto: freedigitalphotos.net
