Pedeapsa reprezinta si acum pentru unii parinti un mijloc de a-si educa copiii. Afirmatii precum “bataia e rupta din rai” sau “unde da mama creste…”sunt si astazi destul de frecvent intalnite.
Prin pedeapsa se incearca exercitarea unui control exterior prin forta asupra cuiva cu scopul de a modifica anumite atitudini sau comportamente.
Prin pedeapsa se incearca exercitarea unui control exterior prin forta asupra cuiva cu scopul de a modifica anumite atitudini sau comportamente.
Pedepsele pot lua multe forme, putand fi:
• fizice – lovire, palmuire, privarea de hrana, etc;
• verbale – jigniri, ridicularizari, insulte, etc.
• sau sub forma interzicerii unor activitati agreate de copil – joaca, petrecerea timpului liber cu copiii afara, privitul la televizor etc.
De cele mai multe ori parintii aplica pedepse copiilor fara a da acestora explcatii in legatura cu comportamentele gresite si fara a le oferi alternative. Lipsa de timp, nervii intinsi la maxim sunt frecvent responsabile pentru o astfel de abordare. Ea poate provoca insa la copii o serie de blocaje in ceea ce priveste asumarea unor actiuni viitoare. Asadar efectul aplicarii pedepselor pe termen lung poate fii defavorabil copiilor, chiar daca ele rezolva rapid problema parintilor in momentul aplicarii lor.
Pe langa o stima de sine scazuta (lipsa increderii in fortele proprii), o imagine de sine negativa ( “Nu sunt in stare de nimic!”, “Nu pot!”, “Sunt incapabil!” “Nu merit sa fiu iubit!”), copii pot dezvolta o serie de tulburari emotionale ( anxietate, teama neliniste) uneori asociate cu tulburari de comportament (minciuna, furt). Ei nu inteleg intodeauna unde au gresit si invata, prin puterea exemplului parintilor lor, sa reactioneze agresiv sau abuziv, exercitandu-si controlul/dominanta asupra celorlalti. Relatia dintre parinti si copii va avea de suferit mai ales la nivelul increderii si deschiderii spre comunicare. Si in plus, dupa aplicarea pedepselor, parintii traiesc, deseori, sentimente de vinovatie si culpabilizare, ceea ce nu le imbunatateste cu nimic starea de spirit, devenind din ce in ce mai intoleranti si mai putin dispoibili pentru copiii lor.
In loc de pedeapsa se poate folosi cu succes recompensa ca modalitate de a forma si consolida comportamentele dorite cu impact pozitiv asupra dezvoltarii emotionale a copilului. Exista mai multe tipuri de recompense ce pot fi uitilizate:
• materiale: mici cadouri, dulciuri, jucarii, obiecte, bani etc.;
• sociale: lauda, incurajarea, aprecierea, acceptarea de catre ceilalti etc.;
• activitati preferate: activitati sportive, jocul pe calculator, vizionarea unor emisiuni sau desene animate etc.
Recompensele care au cele mai benefice efecte in dezvoltarea emotionala a copilului sunt cele sociale, bazate pe lauda si incurajare.
Redam mai jos cateva sugestii in ceea ce priveste oferirea de laude si incurajari:
• Atunci cand parintele formuleaza lauda, trebuie sa fia cat mai specific subliniind exact elementele din comportamentul copilului care sunt reusite. De exemplu: “Tema ta este foarte bine organizata”;
• Se puncteaza progresele inregistrate atunci cand apar, pentru a-i intari copilului convingerea ca efortul pe care il depune este observat si apreciat. De exemplu “Scrisul tau este mult mai frumos.”;
• Se formuleaza sub forma recunoasterii si aprecierii. De expemplu: “Am apreciat mult faptul ca ai spalat vasele azi.”
Cuvintele trebuie sa afirme clar ce anume place parintelui si ce apreciaza in ceea ce priveste efortul, ajutorul, munca si realizarile copilului sau. In felul acesta copilul isi ghideaza comportamentul dupa niste repere clare iar frica sau anxietatea nu au motive sa apara. Copilul va creste frumos si sanatos din punct de vedere emotional.
Mult succes!
Echipa SGD
www.sgd.ro